Cola Fudulea

Poet și prozator armânu. Easti faptu pi data di 5 di Yinar, anlu 1940, tu hoara Toccilar, tu Românii, di pârințâ armâñi grâmusteañi dit Vârgârii.

Tașcu Lala, 29.12.2024, 08:09

Cola Fudulea

Poet și prozator armânu. Easti faptu pi data di 5 di Yinar, anlu 1940, tu hoara Toccilar, tu Românii, di pârință armâñi grâmusteañi dit Vârgârii. Sculiea primarâ u feați tu hoara Ceamurliea di-Nsus, iu s-mutarâ pârințâl’i a lui dupâ-anlu 1940. Lițeulu-l feați tu câsâbiclu Babadag și Facultatea di-ndreptu di București. Lucră ca juristu, procuror, a dit anlu 1973 bâneadzâ Constanța și lucreadzâ ca-avucat.
Ahurhi sâ-ngrâpseascâ pi rumâneaști, ma nu l’i-deadi di mânâ și ti-ațea sâ șțâ pi-armâneaști. Cânticlu-a lui “Cât ti voi” s-feați multu-avdzât cântic și dip ca popular. Puiziili-a lui ș-ma multu proza șcurtâ l’i-si publică tu tuti revistili-armâneșțâ ți s-publicarâ. Prota carti cu puizii “Trec añil’i șulinar”, u public[ pi pâradzl’i-a lui la Editura Litera, București, 1985. Cartea cu prozâ șcurtâ, “Vârâ nauâ, vârâ veacl’i”, u publică iara la Editura Litera, București, 1986. Editura Cartea aromână, l’i-u publică tutâ proza tu dauâ tomuri sum titlul “Aeșțâ Armâñi – Oamiñi dit pirmithi”, Constanța, 1998.

Ursiț!

Ursiț tu vatra armâneascâ,
Voi – di arcoari-nguciuniț.
Avem câñinâ, ș-vâ u dăm
Hârsiț!

Trițeț ândreptu tu guneauâ.
Di foami cându lâhtârsiț.
Avem ș-ti voi nâ pâni caldâ,
Ursiț!

Cându vâ-alasâ vârâ spidâ
Tu chisâ lai, ș-ciulduiț,
Luñina-a noastâ easti-apreasâ…
Ursiț, ursiț!

Lumbarda

Cripărli nu yin singuri vâroarâ,
Sumarlu-a omlui – nai ma-i âncârcat.
Cilechi l’i-easti cufâma di carni,
Ș-cuvetea-a lui – un izvur nisicat!

Pit schiñi, păl’iuri i văl’i nâ-adrăm cali,-
Ni ploaea, ni fârtuna nu nâ-abati,
Cu harlu nâ-alumt[m, mâtrim nâinti,
Și-a vârnui noi nu l’i-afl[m câbati.

Stuhinaț di añil’i cari tricurâ,
Fitil’lu-anda videm că nu va s-ardâ,
Duchim că bana-a noastâ s-bitiseaști…
Cilechi easti omlu – i lumbardâ?

Bârnuri

Cu bârnuri-bârnuri bana ș-si noadâ.
Că lumea nu-ari ni cap, niți coadâ.
Un di la-alantu-mpârmutâ fimeal’i,
Trec, tut ma trec, singiri – fumeal’i…

Bânarâ cu sârmili-a noșțâ pârințâ,
Cumata di cari-i ti-ațel’i ți-au dințâ –
Nu-au somnu mâmâñili, câ vor ta sâ-ndreagâ
Ma ghini fumeal’ea, ți vimturi u-alagâ!

Va s-yinâ arada și-a l’ei s-mindueascâ
Cum poati ma ghini taifa și-u mâtreascâ.
Un bârnu va s-chearâ, ma alti s-amintu,
Că foclu dit vatrâ-i daima aprimtu…

Câț celniț nu-avurâ fumel’i cu gaileadz.
I oarfâñi ți-avurâ ficiori vâsil’eadz?
Fumeal’ea ti-alinâ, fumeal’ea ti scadi,
Fumeal’ea ti mutâ ș-ti-arucâ di padi!

Cu bârnuri-bârnuri lumea ș-si noadâ,
Că bana nu-ari ni cap, niți coadâ…
Cu zori, cu pidimo – nu-alâsăm foclu
S-astingâ vârnoarâ și s-chearâ vrut loclu!

Gramâ lai, gramâ corbâ

lo voi s-agiung` pânâ tu Pind’
lu bâna cilnicadzl’i altoarâ,
S-u ved lâhtara ți u trapsim –
Adusâ di-alțâ, di nafoarâ.

S-u l’eau deapoaea pit curii,
Ta s-ved cupiili pi-iu tricurâ
Aumbra-a tendzâlor iu easti
Și-Armâñil’i cât lao chirurâ!

Va s-trec pit nai ma mărl’i munțâ.
Pi cip – analtu va mi alin,
Aclo iu s-avdu cafi searâ
A lor gaile și-a lor suschin.

Și-a-ñi yin acasâ, s-minduesc’
La tihi urghisitâ-a noastâ
Ți pi tut loc nâ-aräspändi…
Cum di-ași nâ fu-ngrâpsitâ?

Limba nu-ari-agârșeari

Valea-aestâ ahândoasâ
Fu vârnoarâ nâ hândachi,
Pri-iu tricu chirolu – lamñi,
Cum tu grendâ trec sârachi…

Paltlu-aestu fâr’ di opsi
Ș-ca baia âmpiticat,
Eara lucru ti mirachi…
Adzâ tu cuprii i-arcat!

Aușeaclu, ți cu zori
Fați vârâ dauâ jgl’ioati –
Va ș-si ducâ, agârșit.
Ș-di nipoțl’i ș-di nipoati…

Zborlu-a nost’ ma, hrisusit
Di-unâ etâ-i fimiseari!
Tuti trec pit lumi… Maș
Limba – nu-ari agârșeari.

Cântic ti dada

Io ti știu daima tu lăi.
Prota – di fărmați, dadâ.
Ș-cama-ncoa – di-aușeatic.
Lai strañi. Lai banâ.

Dipriunâ minduescu
Când’ mi l’ea ti tini dor,
Cum di tinireața-a ta
Nu-alâsă tu mintea-ñi tor!

Di-iu sâ știu cum l’i-aveai ocl’i,
Anda lăcrâñili virsati
Șed ca un pirdă dininti?
Trâ-ațea nu ti știu tu ñeati…

Ș-cându ved câ nu-am culai
Tu yilii mâtrescu ghini…
Știu cu cari ñi-am undzitâ,
Ș-ti ved, dadâ-ntreagâ – tini!

Bânăm ti daima

Na easti datâ di-unâ etâ –
Că nâ-avem sârmi i cârvel’i,
S-bânăm ningâ ficiorl’i-a noșțâ,
Cu el’i.

Nâ easti datâ di-unâ etâ –
Că-avem gaileadz, că-avem bilei.
S-anăm nâ chicutâ di soari,
Ti el’i.

Nâ easti datâ di-unâ etâ
Ta s-l’i-alâsăm pi loc fimel’i
Ti cându va nâ-adrăm cinuși,
Baș el’i.

Nâ easti datâ di-unâ etâ
S-mâtrim niheamă și la-ațel’i
Ți fciorl’i-a noșțâ va s-bâneadzâ
Cu el’i, ti el’i și pri tu el’i.

Dupâ “Picurarlu di la Pind” di Dina Cuvata, Scopia, 2001.

Puteț s-ascultaț aoa puiziili spusi di Aurica Piha și Cristian Stere.