Spiru Fuchi ti poezia lui
“Mini lucredzu tu Grecia si am scrisă trei volumi di poezii. Volumlu dit soni s-acl’iiamă “Cântiti barbare” Am lucrată multu la el.Volumlu “Cântiti barbare” cuntinuesti minduirli a meali ti soia a noastră râmânească. Figura literara ti u voi ma multu io easti metafora. Mini nu voi sa spun ironii la fratl’ii a mei, ironizedzu mas nieducatia a lor colectiva.Râmân’il’ii a nosti va s-aibă ună educatie colectivă ti patriotismu ca vitin’il’ii a nosti ti nu nă vrea buneata, al’i stim cari suntu. Facu propaganda cu istorii pseftă. Noi armân’il’ii, cum dzatem tut, noi dit Arbinisii dzâtem râmân’il’ii, avem un suflit mult viteaz. Noi, râmân’il’ii tu Balcan’i him suflitlu a Balcan’ilor. Ahurhita a culturăl’iei a arbineslor u au faptă râmân’il’ii. Si aestu lucru easti cunuscut s-di arbinesi . Nai nai ma marli patriot arbines, Samil Frasari, ti easti cu rădătină fărsiroată, armânească,ari dzâsă s-li dăm andriptati a armân’ilor di Arbinisii cându s-fătem statlu a nostu nou, că altă turlii va nă-l’iia statul. Aestă easti scriată tu cartea a lui “Albania ti ari fută, ti easti s-ti va s-hibă”.Cartea “Cântiti barbare” al’i băgai aestu titlu că asi sunt mutriti di alantă poemili a mealio, ca “cântiti barbare” , suntu mutriti s-di născăntâ frat di a mei ca “cântiti barbare” . Minduiescu născăntă fratl’ii a mei că noi nu avem literatură, ti u vrem limba ti u scriemu. Ari agiumtă propaganda greacă ti dzăti ca noi râmân’il’ii limba s-u grim goală acasă. Ti u vrem limba s-u scriem. Ună limbă ti nu să scrie si s-greasti goală acasă eati ună limbă moartă, easti ca ună constructii fără thimel’iiuri .Tu ccartea aestă am cântitli ti cauza a noastră, cântiti ti vreari , cântiti ti yinitor. Tu poeziili a meali sunt conteptili metaforichi: soarli, speranta, cinusa, vinitorlu, aduterli aminti. Mini li l’iau aduterli aminti si li leg cu suflitlu a meu , cu ună minari mult lisoară pot s-u arup suprafata a tricutlui, s-l’iau lucri dit tricut si s-li duc tu vinitor. Mini pot s-u l’iiau cinusa s-pot s-u fac cantic, pot s-l’iau pomlu si s-lu fac loc. Pot s-u l’iau agârsearea si s-u fac speranta, pot s-u l’iau speranta s-u fac agârseari . Ti aestu lucru an’i da potenta a limbăl’iei a noastră. Tu ună poezii dit aestu volum scriu că Dumnidza cându li feati limbili eali eara tuti plini ma tu calea ali istorii andaua limbi ti nu sea s-avea cântiti, ma avea forta, loară di la limbili ti stea goală cântitli, zboârâli ti l’i-arisea ma mult si aesti limbi, măratili armasiră cu mult putâni . Aestă câte, tu chirolu di ază, aesti limbi ti sunt mult vârtoasi, ti tora ti ciudii s-acl’iiama limbii plini, limbii moderni ,limbili ateali mari caftă ta s-li moară ateali limbili n’it. Ma Dumnidzalu nu poati s-alasa ta s-moară asi limbili n’it s-nă pitricu noi , poetl’ii ta s-apărăm aesti limbi cama n’it. Poeziili a populilor nit sunt aesti cântiti museati, cântiti tragichi. Aesta soii di poezii easti nuntru tu aest volum. Mini escu poet ali vreri, ali musuteată,scriu ti suflitlu a râmân’ilor,ma mult scriu ti disteptarea a noastră natională . Mini escu poet ti voi s-cârtescu suflitlu a armân’ilor. Aistă easti obligatia a noastră: cum s-aflam atea cali ta s-disfătem poarta ali speranta? Duchescu ca fratl’ii a mei suntu tu una scutidi absolută.S-aflam momentul s-u disfătem poarta s-intră lun’ina, nădia. Niculturatia a noastră nu easti câte noi nu stim să scriem poezii , ma vrem sa scriem pi limba noastră. Aesti zboară putani mini li fac concepti.Lipseasti s-achicăsească râmân’il’ii că s-noi avem soarli a nostru, avem limba a noastră mult musată. S-hibă limba a noastră a gretlor ti ari scriată traghediili a lor mult museati, a s-hibă limba a noastră a arbineslor?Ti dsâti marli scriitor Kadare ti limba lui, io dzâc că libmba a noastră easti limbă ti sta cu tin’iie, tu aradha a limbilor balcaniti. Când si tornu cântitli armânesti pi aesti limbi, cititorl’ii si scriitorl’ii vitin’i s-cidusescu. Mini aestă am zburată cu multă ti dzâc andauă cântiti ti s-u aduc cu cântitili populari, ti nusuntu poezii moderni. Poetl’i modern’i vitin’i s-ciudusescu di poezia a noastră, că el’ii nu au atel suflit ti lu-au cântitli a noastri. Tu cântitli zboarili angreacă multu că suntu zboari ti li ari alâsată Dumnidzău ta s-u apară aestă limbă. Tu poezia a mea am s-ună cănticlu ti punti. Aestă punti u adară masturii cu măsturlachea a lor, el’ii suntu vitin’il’ii a noci. El’i u adară aestă punti, tu aestu moment tu Balcan’i si aestă punti cadi. Cadi puntea si s-adnară vitin’il’ii a nostri să zburască un cu alant, că puntea va s-adutea multă pâradz. Si s-minduiescu el’i, cum s-adară s-u analtă puntea ta s-l’iia păradzl’ii. S-tu atel momentu ved ună mul’iiari mult musată, cu samii ăn cap, ti nu easti di-a lor. S-el’ii dzâc: “Noi va s-u ngrupăm aestă mul’iiari ta s-adrăm puntea. S-u ngrupară mul’iiarea. Mul’iiarea plândzea că cilimanlu lu alâsă fără lapti s-aclo iu l-u scoasi sinlu isi un hicu si aestu hicu silighea lapti. (mini aesta legenda u am avdzata la dada).L-u adună un câlator s-lu deadi a cilimeanlui ta s-bea. Asi al loară europeili aestu cantic si l-u featiră legendă.Simbolicaa aistei leghendă s-aducheasti multu efcula.
Vreau sa spun cu cartea a mea di poezie că literatura a noastră armânească tu aest moment caftă cvalitati. S-noi, cât putem vrea s-dăm cvalitati. Goală cvalitatea tu ună literatură easti ună armă multu vârtoasă, ta s-apunem că noi avem vitalitati tu sândzâli a nostru. Si europeili au vidzută aestu lucru, ca tu Balcan poati s-him singurlu popul ti nu câftam nica sinuri, armi nu aminăm , scriem goală poezii.
VATAMAI TATI
Niaduchit, fara minduiari,
loai catutlu si-l vatamai tati.
Catutlu intra tu chealea veacl’i,
fapta ca iasca si sandzali aburos
cura chicuti, chicuti…
Chicutli di sandzi adapa loclu,
iu am siminata simita mea,
s-aclo,
creasti museat,
pomlu ali agarseari.
Angusa,
cu funea lai a Eriniilor,
mi ari acatata di grumaz .
Poarta catra tricut
easti ancl’iisa.
S-cari easti atel mort
ti poati s-n’i-u da cl’iaia?
Nu am chiro:
suflitlu a tatan’iui,
botli di didindi
mi agudesc ca cioc tu urecl’ii.
Mi ciucutesc
s-disfac poarta a vinitorlui
Ma cl’iaia di aza
i-nicata di sandzi.
Cai n’i-u da garantia
ca cu cl’iia di aza
poati s-u disfaca
usa a vinitorlui.
SI ANCUPARA SI SPERANTA
Pistipsii s-mini la speranta
U steam ca asi cum easti scaparoasa,
asi va mi angaldza ca soarli.
Nu astiptam varaoara ca si speranta s-ancupara
s-ca prostituta iasi dit casa a vinitorlui,
aprindi la usa una tigara
astiptandalui sigura client alept,
ti noi l’i-avem ca marl’ii a nostri.
SINGURATATI
Esc singur.
Aesta apirita galita
si scrii tu suflitlu a meu.
S-la vatra a l’iei s-aprindi
foclu ali speranta.
Ma pi verdeasa
a sentimentilor a meali,
cadi ceaflu ali indiferenta a voastra.
Uscat, saramol’iu
ca lutefereli albi s-museati,
ca una scapirari tragica si absurda.
Mini aprind teri la mirmintal’i a zboaralor,
S-di caldura a pirilor a lor,
tu aest camp alb,
s-ved vulodz di laschi.
Mani prit vulodz va s-iasa virdeata
Va s-creasca cauza
Di iarba moali.
Ca s-loat
di pi la vitin’i
catuti turusiti
ta s-bilit, ca specialisti
cauza noastra.
CALEA DI NAMISA
Namisa di atea ti s-frimta tru maduua a noastra,
Si atea ti sa scrii tu carti
exista una handachi mari.
Aspardzem ma mult chiro
Ta s-li scriem tu carti,
dicat li frimtam tu maduua a noastra.
Tu goliatea ti si-adara
di la maduua pan tu carti
adram Moscopolea a noastra
cu umutea ca avem aleapta,
calea di namisa.
CAFI POPUL ARI UNA MOSCOPOLI
Cafi popul ari una Moscopoli
Populi virtoasi adara tu itido chiro
Moscopolea a lor
Maca aest chiro ti-l undzesti
U asparg ta sa scoala una alta manat
Noi ayunitl’ii dit Moscopolea di adiver
Aclo iu nidzem na ciucutim s-adram Moscopolia a noastra
Cu ahant dor si nicurmari
Ma nu fitem alttiva
Na fatem exemplu ti alant
S-ni fatem forta eftina
Ti atel’i ti disfac
fronti nali ti lucru.
CONTINUARI TI S-BITISEASTI TU MOARTI
L’iau la telefon parintal’i a mei
ta s-ved cati zboara ari armasa.
Mani va mi l’ia la telefon ficiorlu a meu
ta s-anveata cati zboara am vatamata.
Paimani nipotlu a meu
va ntreaba ficiorlu a meu
iu sint murmintal’ii ali limbi.
Ari iseata moda naua
s-nicuchira a lui ,
hil’iie di una limba xeana,
cafta s-duca lilici.
DIMNEATA ALAXIM STRAN’IILI ALI IPOCRIZII
Him raman’i emigranta.
A cilimean’ilor a nostri la grim
pi limba arbiniseasca.
Si scol dit somn
ta s-neaga la scoala
ta s-anveata limba greaca.
Dapoia alaxim stran’iili ali ipocrizii
cu trei prechi di documenti ngepi
nidzem la securitatea greaca
ta s-lom yeniki taftota omoyenes
Facandalui taha ca nu n-aduchesc
ca him rasa nigreaca
na bat palmili pi anumir.
S-deadun cu nasi videm
Cum cadi pit stran’iili a noastri
deadun cu lacran’ili
pluburlu ali existenta.
Simpatitli pramatefta
laspi ali astindzeari.
Dupu prandz
intram tu casa a noastra
si astiptam cu angusa tilifon
di parintal’i a nostri
ti pi limba ramaneasca na ntreaba
cand va u lom taftotita.
România Internațional, 28.08.2013, 11:05
“Mini lucredzu tu Grecia si am scrisă trei volumi di poezii. Volumlu dit soni s-acl’iiamă “Cântiti barbare” Am lucrată multu la el.Volumlu “Cântiti barbare” cuntinuesti minduirli a meali ti soia a noastră râmânească. Figura literara ti u voi ma multu io easti metafora. Mini nu voi sa spun ironii la fratl’ii a mei, ironizedzu mas nieducatia a lor colectiva.Râmân’il’ii a nosti va s-aibă ună educatie colectivă ti patriotismu ca vitin’il’ii a nosti ti nu nă vrea buneata, al’i stim cari suntu. Facu propaganda cu istorii pseftă. Noi armân’il’ii, cum dzatem tut, noi dit Arbinisii dzâtem râmân’il’ii, avem un suflit mult viteaz. Noi, râmân’il’ii tu Balcan’i him suflitlu a Balcan’ilor. Ahurhita a culturăl’iei a arbineslor u au faptă râmân’il’ii. Si aestu lucru easti cunuscut s-di arbinesi . Nai nai ma marli patriot arbines, Samil Frasari, ti easti cu rădătină fărsiroată, armânească,ari dzâsă s-li dăm andriptati a armân’ilor di Arbinisii cându s-fătem statlu a nostu nou, că altă turlii va nă-l’iia statul. Aestă easti scriată tu cartea a lui “Albania ti ari fută, ti easti s-ti va s-hibă”.Cartea “Cântiti barbare” al’i băgai aestu titlu că asi sunt mutriti di alantă poemili a mealio, ca “cântiti barbare” , suntu mutriti s-di născăntâ frat di a mei ca “cântiti barbare” . Minduiescu născăntă fratl’ii a mei că noi nu avem literatură, ti u vrem limba ti u scriemu. Ari agiumtă propaganda greacă ti dzăti ca noi râmân’il’ii limba s-u grim goală acasă. Ti u vrem limba s-u scriem. Ună limbă ti nu să scrie si s-greasti goală acasă eati ună limbă moartă, easti ca ună constructii fără thimel’iiuri .Tu ccartea aestă am cântitli ti cauza a noastră, cântiti ti vreari , cântiti ti yinitor. Tu poeziili a meali sunt conteptili metaforichi: soarli, speranta, cinusa, vinitorlu, aduterli aminti. Mini li l’iau aduterli aminti si li leg cu suflitlu a meu , cu ună minari mult lisoară pot s-u arup suprafata a tricutlui, s-l’iau lucri dit tricut si s-li duc tu vinitor. Mini pot s-u l’iiau cinusa s-pot s-u fac cantic, pot s-l’iau pomlu si s-lu fac loc. Pot s-u l’iau agârsearea si s-u fac speranta, pot s-u l’iau speranta s-u fac agârseari . Ti aestu lucru an’i da potenta a limbăl’iei a noastră. Tu ună poezii dit aestu volum scriu că Dumnidza cându li feati limbili eali eara tuti plini ma tu calea ali istorii andaua limbi ti nu sea s-avea cântiti, ma avea forta, loară di la limbili ti stea goală cântitli, zboârâli ti l’i-arisea ma mult si aesti limbi, măratili armasiră cu mult putâni . Aestă câte, tu chirolu di ază, aesti limbi ti sunt mult vârtoasi, ti tora ti ciudii s-acl’iiama limbii plini, limbii moderni ,limbili ateali mari caftă ta s-li moară ateali limbili n’it. Ma Dumnidzalu nu poati s-alasa ta s-moară asi limbili n’it s-nă pitricu noi , poetl’ii ta s-apărăm aesti limbi cama n’it. Poeziili a populilor nit sunt aesti cântiti museati, cântiti tragichi. Aesta soii di poezii easti nuntru tu aest volum. Mini escu poet ali vreri, ali musuteată,scriu ti suflitlu a râmân’ilor,ma mult scriu ti disteptarea a noastră natională . Mini escu poet ti voi s-cârtescu suflitlu a armân’ilor. Aistă easti obligatia a noastră: cum s-aflam atea cali ta s-disfătem poarta ali speranta? Duchescu ca fratl’ii a mei suntu tu una scutidi absolută.S-aflam momentul s-u disfătem poarta s-intră lun’ina, nădia. Niculturatia a noastră nu easti câte noi nu stim să scriem poezii , ma vrem sa scriem pi limba noastră. Aesti zboară putani mini li fac concepti.Lipseasti s-achicăsească râmân’il’ii că s-noi avem soarli a nostru, avem limba a noastră mult musată. S-hibă limba a noastră a gretlor ti ari scriată traghediili a lor mult museati, a s-hibă limba a noastră a arbineslor?Ti dsâti marli scriitor Kadare ti limba lui, io dzâc că libmba a noastră easti limbă ti sta cu tin’iie, tu aradha a limbilor balcaniti. Când si tornu cântitli armânesti pi aesti limbi, cititorl’ii si scriitorl’ii vitin’i s-cidusescu. Mini aestă am zburată cu multă ti dzâc andauă cântiti ti s-u aduc cu cântitili populari, ti nusuntu poezii moderni. Poetl’i modern’i vitin’i s-ciudusescu di poezia a noastră, că el’ii nu au atel suflit ti lu-au cântitli a noastri. Tu cântitli zboarili angreacă multu că suntu zboari ti li ari alâsată Dumnidzău ta s-u apară aestă limbă. Tu poezia a mea am s-ună cănticlu ti punti. Aestă punti u adară masturii cu măsturlachea a lor, el’ii suntu vitin’il’ii a noci. El’i u adară aestă punti, tu aestu moment tu Balcan’i si aestă punti cadi. Cadi puntea si s-adnară vitin’il’ii a nostri să zburască un cu alant, că puntea va s-adutea multă pâradz. Si s-minduiescu el’i, cum s-adară s-u analtă puntea ta s-l’iia păradzl’ii. S-tu atel momentu ved ună mul’iiari mult musată, cu samii ăn cap, ti nu easti di-a lor. S-el’ii dzâc: “Noi va s-u ngrupăm aestă mul’iiari ta s-adrăm puntea. S-u ngrupară mul’iiarea. Mul’iiarea plândzea că cilimanlu lu alâsă fără lapti s-aclo iu l-u scoasi sinlu isi un hicu si aestu hicu silighea lapti. (mini aesta legenda u am avdzata la dada).L-u adună un câlator s-lu deadi a cilimeanlui ta s-bea. Asi al loară europeili aestu cantic si l-u featiră legendă.Simbolicaa aistei leghendă s-aducheasti multu efcula.
Vreau sa spun cu cartea a mea di poezie că literatura a noastră armânească tu aest moment caftă cvalitati. S-noi, cât putem vrea s-dăm cvalitati. Goală cvalitatea tu ună literatură easti ună armă multu vârtoasă, ta s-apunem că noi avem vitalitati tu sândzâli a nostru. Si europeili au vidzută aestu lucru, ca tu Balcan poati s-him singurlu popul ti nu câftam nica sinuri, armi nu aminăm , scriem goală poezii.
VATAMAI TATI
Niaduchit, fara minduiari,
loai catutlu si-l vatamai tati.
Catutlu intra tu chealea veacl’i,
fapta ca iasca si sandzali aburos
cura chicuti, chicuti…
Chicutli di sandzi adapa loclu,
iu am siminata simita mea,
s-aclo,
creasti museat,
pomlu ali agarseari.
Angusa,
cu funea lai a Eriniilor,
mi ari acatata di grumaz .
Poarta catra tricut
easti ancl’iisa.
S-cari easti atel mort
ti poati s-n’i-u da cl’iaia?
Nu am chiro:
suflitlu a tatan’iui,
botli di didindi
mi agudesc ca cioc tu urecl’ii.
Mi ciucutesc
s-disfac poarta a vinitorlui
Ma cl’iaia di aza
i-nicata di sandzi.
Cai n’i-u da garantia
ca cu cl’iia di aza
poati s-u disfaca
usa a vinitorlui.
SI ANCUPARA SI SPERANTA
Pistipsii s-mini la speranta
U steam ca asi cum easti scaparoasa,
asi va mi angaldza ca soarli.
Nu astiptam varaoara ca si speranta s-ancupara
s-ca prostituta iasi dit casa a vinitorlui,
aprindi la usa una tigara
astiptandalui sigura client alept,
ti noi l’i-avem ca marl’ii a nostri.
SINGURATATI
Esc singur.
Aesta apirita galita
si scrii tu suflitlu a meu.
S-la vatra a l’iei s-aprindi
foclu ali speranta.
Ma pi verdeasa
a sentimentilor a meali,
cadi ceaflu ali indiferenta a voastra.
Uscat, saramol’iu
ca lutefereli albi s-museati,
ca una scapirari tragica si absurda.
Mini aprind teri la mirmintal’i a zboaralor,
S-di caldura a pirilor a lor,
tu aest camp alb,
s-ved vulodz di laschi.
Mani prit vulodz va s-iasa virdeata
Va s-creasca cauza
Di iarba moali.
Ca s-loat
di pi la vitin’i
catuti turusiti
ta s-bilit, ca specialisti
cauza noastra.
CALEA DI NAMISA
Namisa di atea ti s-frimta tru maduua a noastra,
Si atea ti sa scrii tu carti
exista una handachi mari.
Aspardzem ma mult chiro
Ta s-li scriem tu carti,
dicat li frimtam tu maduua a noastra.
Tu goliatea ti si-adara
di la maduua pan tu carti
adram Moscopolea a noastra
cu umutea ca avem aleapta,
calea di namisa.
CAFI POPUL ARI UNA MOSCOPOLI
Cafi popul ari una Moscopoli
Populi virtoasi adara tu itido chiro
Moscopolea a lor
Maca aest chiro ti-l undzesti
U asparg ta sa scoala una alta manat
Noi ayunitl’ii dit Moscopolea di adiver
Aclo iu nidzem na ciucutim s-adram Moscopolia a noastra
Cu ahant dor si nicurmari
Ma nu fitem alttiva
Na fatem exemplu ti alant
S-ni fatem forta eftina
Ti atel’i ti disfac
fronti nali ti lucru.
CONTINUARI TI S-BITISEASTI TU MOARTI
L’iau la telefon parintal’i a mei
ta s-ved cati zboara ari armasa.
Mani va mi l’ia la telefon ficiorlu a meu
ta s-anveata cati zboara am vatamata.
Paimani nipotlu a meu
va ntreaba ficiorlu a meu
iu sint murmintal’ii ali limbi.
Ari iseata moda naua
s-nicuchira a lui ,
hil’iie di una limba xeana,
cafta s-duca lilici.
DIMNEATA ALAXIM STRAN’IILI ALI IPOCRIZII
Him raman’i emigranta.
A cilimean’ilor a nostri la grim
pi limba arbiniseasca.
Si scol dit somn
ta s-neaga la scoala
ta s-anveata limba greaca.
Dapoia alaxim stran’iili ali ipocrizii
cu trei prechi di documenti ngepi
nidzem la securitatea greaca
ta s-lom yeniki taftota omoyenes
Facandalui taha ca nu n-aduchesc
ca him rasa nigreaca
na bat palmili pi anumir.
S-deadun cu nasi videm
Cum cadi pit stran’iili a noastri
deadun cu lacran’ili
pluburlu ali existenta.
Simpatitli pramatefta
laspi ali astindzeari.
Dupu prandz
intram tu casa a noastra
si astiptam cu angusa tilifon
di parintal’i a nostri
ti pi limba ramaneasca na ntreaba
cand va u lom taftotita.
