Nicu Scrima
Va nă dănăsim tora seara tin’iisiţ ascultători, la un poet ti cari sa zbură cama puţăn pănă tora — Nacu Scrima, tatăl a luţitlui căluyăr Andrei Scrima, cari deadun cu Patriarhul Athenagoras (ş-năs armăn) agiutară (tu 1964) la apruchearea, ti prota oară dupu ampărţari, aţilor 2 băseriţ criştini (catolică şi ortodoxă). Faptu tu anlu 1893 tu meslu apriir, hoara Perivoli, ditu Pindu, Nacu Scrima ănviţă protili clasi la sculia di-n hoară, deapoa dusi di feaţi liceulu Bitula iara Bucureşti bitisi Facultatea di inginerie silvică. Ca poet Nacu Scrima ştiu să-şi păstreadză ninga el dhghivasitorlu, prit ateali poemati scoasi dip dit bana armăn’ilor dit Balcan. Stihurli a lui ti fac s-vedz dinintea a ocl’iilor, cadhurli arupti canda dit bana dit zămani. Multi poemati nu ănyrăpsi năs ama, harea s-ducheaşti tu cathiun stih. Prota oară ndoauă di poeziili a lui fură tipusiti tu “Antologhia armanească” di la anlu 1922, al Tache Papahagi, deapoa alti poezii, işiră ş-tu efimiridha di cathi mes di Bucureşti, “Tribuna Românilor de peste hotare”, cătă tu an’il’ii 1925. Dupu aproapea 60 di an’i, poeziili al Nacu Scrima suntu tricuti ş-tu antologhia “100 di an’i di poezie armaneasca” scoasă la 1985 di Hristu Cândroveanu ş-Kira Iorgoveanu iara la anlu 1997 fu tipusit tu “Revista ti literatură şi studii armăni” scoasă di editura Cartea Aromănă şi ahoryea tu idyiul, idyea editură adună ndoauă di poeziili a lui tu un n’iic tom, cu numa “Baladi”.
Va nă dănăsim tora seara ti niheam la poemlu “Muşata ohrideană”, ţi nă pitreaţi cu mintea la “Luţeafirlu” al Eminescu, ama aua siyura că luţeafirlu easti un gioni picurar, un gioni dailean “Cu ocl’ii albaştri ş-plin’i di dor Analt, livend, cu perlu arus Ş-dulţeami tu a lui zbor”. Gionli armăn yini “Dit munţă anălţă, di la Pind Dit munţăl’ii cu anami, Io yin s-ti-ascult, muşata a mea, / Si-ţi sorb a ta dulţeami.” Căţe feata nu-lu cunoaşti, nu l’i-u ştie numa ş-niţi căftarea, gionli ăl’i dzăţi:
“Io hiu ficior di-armătulă
………………………………..”
Cama multu s-feaţi cunuscut prit poemata “Dit xeani”, tipusită ş-tu “Antologhia armanească” al Tache Papahagi di la anlu 1922:
Minduim tin’iisiţ ascultători că vă căndăsim prit aesti stihuri s-vă dănăsiţ, bari ti puţăn chiro, la poezia al Nacu Scrima.
România Internațional, 28.08.2013, 11:00
Va nă dănăsim tora seara tin’iisiţ ascultători, la un poet ti cari sa zbură cama puţăn pănă tora — Nacu Scrima, tatăl a luţitlui căluyăr Andrei Scrima, cari deadun cu Patriarhul Athenagoras (ş-năs armăn) agiutară (tu 1964) la apruchearea, ti prota oară dupu ampărţari, aţilor 2 băseriţ criştini (catolică şi ortodoxă). Faptu tu anlu 1893 tu meslu apriir, hoara Perivoli, ditu Pindu, Nacu Scrima ănviţă protili clasi la sculia di-n hoară, deapoa dusi di feaţi liceulu Bitula iara Bucureşti bitisi Facultatea di inginerie silvică. Ca poet Nacu Scrima ştiu să-şi păstreadză ninga el dhghivasitorlu, prit ateali poemati scoasi dip dit bana armăn’ilor dit Balcan. Stihurli a lui ti fac s-vedz dinintea a ocl’iilor, cadhurli arupti canda dit bana dit zămani. Multi poemati nu ănyrăpsi năs ama, harea s-ducheaşti tu cathiun stih. Prota oară ndoauă di poeziili a lui fură tipusiti tu “Antologhia armanească” di la anlu 1922, al Tache Papahagi, deapoa alti poezii, işiră ş-tu efimiridha di cathi mes di Bucureşti, “Tribuna Românilor de peste hotare”, cătă tu an’il’ii 1925. Dupu aproapea 60 di an’i, poeziili al Nacu Scrima suntu tricuti ş-tu antologhia “100 di an’i di poezie armaneasca” scoasă la 1985 di Hristu Cândroveanu ş-Kira Iorgoveanu iara la anlu 1997 fu tipusit tu “Revista ti literatură şi studii armăni” scoasă di editura Cartea Aromănă şi ahoryea tu idyiul, idyea editură adună ndoauă di poeziili a lui tu un n’iic tom, cu numa “Baladi”.
Va nă dănăsim tora seara ti niheam la poemlu “Muşata ohrideană”, ţi nă pitreaţi cu mintea la “Luţeafirlu” al Eminescu, ama aua siyura că luţeafirlu easti un gioni picurar, un gioni dailean “Cu ocl’ii albaştri ş-plin’i di dor Analt, livend, cu perlu arus Ş-dulţeami tu a lui zbor”. Gionli armăn yini “Dit munţă anălţă, di la Pind Dit munţăl’ii cu anami, Io yin s-ti-ascult, muşata a mea, / Si-ţi sorb a ta dulţeami.” Căţe feata nu-lu cunoaşti, nu l’i-u ştie numa ş-niţi căftarea, gionli ăl’i dzăţi:
“Io hiu ficior di-armătulă
………………………………..”
Cama multu s-feaţi cunuscut prit poemata “Dit xeani”, tipusită ş-tu “Antologhia armanească” al Tache Papahagi di la anlu 1922:
Minduim tin’iisiţ ascultători că vă căndăsim prit aesti stihuri s-vă dănăsiţ, bari ti puţăn chiro, la poezia al Nacu Scrima.
