Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Mihai Boiagi

MIHAIL G. BOIAGI easti unlu di proţl’ii gramaticean’i tu Balcan. Nu-avemu multi hâbãri trâ bana a lui Boiagi. Stimu câ s-amintã Budapesta, tu 3 di şcurtu 1780 şi eara ditu unâ fumeal’ie di armân’ii ditu Arbinişie. Cându tipusi Gramatica eara profesor la Sculia naţionalâ a bâsearicâl’iei gârteascâ-vlăhească di Viena şi-armasi aoa şi dupu ţi fu excomunicatu. S-pari câ muri tu 1828. Patriarhulu tu unâ enciclicâ nu-afurisea maşi Boiagi ma şi tuţ aţel’ii ţi pistipsea zboarâli a “unui ereticu ţi s-muta contra a limbâl’iei tu cari azburâ şi-azburaşti Dumnidzá”(greaca -s.n.). La 1813 tipusi Viena “Gramatiki Romaniki icâ Makedonovlahiki” si pi ghermanâ “Romanische oder Makedonowlachische Sprachlehre”. Lipseasti s-dânâsimu niheamâ la aestu titlu ti fu apridusu daima cu sinferu “politicu”. Boiagi dzâti “romaniki” pi gârteasti si “romanische” (nu “rumänische”- va s-dzâcâ “românu”, cumu fu apridusu) pi ghermanâ. Trâ Boiagi aesti numi va s-dzâcâ: “armân’ii” si “romanu”(di la Roma!). Easti unâ mari dheafurauâ anamisa di zboarâli ghermani “romanisch”(“romanu”di la Roma) si “rumänisch” (“Român” di la România, zboru intratu amânatu tu lingvisticâfilologie, unâ oarâ cu amintarea a cratlui nationalu România). Tut anvitatl’ii gherman’ii cându azburârâ di Armân’ii, dzâsirâ “mazedoromanisch” (macedo-roman si nu mazedorumänisch” macedo-românu, cumu s-apridusi tu România) icâ “Aromunen”, (vedz G.Weigand) si nu “Arumänen” (Aromâni). Tr-atea dzâtemu câ nu easti ndreaptâ apridutearea ti s-feati a titlului a Gramiticâl’iei alu Boiagi: “Gramatica Românã sau Macedo-românã”(??), tipusitâ di Pericle Papahagi, la 1915. Nai ma-ndreapta apriduteari a titlului easti atea ditu editiunea tipusitâ Freiburg, di Prof.Vasili Barba, la 1988: “Gramatica armânâ icâ macedonovlahâ” Si Matilda Caragiu-Marioteanu tu zborlu-a l’iei la aestâ editiuni dzâti: “Gramatica alu Boiagi nu easti unâ Gramaticâ românã icâ macedo-românã cumu u interpretã Pericle Papahagi ma easti Gramatica armânâ icâ Macedono-vlahâ, asi cumu-l’i dzâsi Boiagi, cu multâ-ndriptati si intuitiuni di omu anvitatu”. Easti prota Gramaticâ stiintificâ anyrâpsitâ cu yrami latini ti s-ari adratâ trâ limba di dadâ a Armân’iiloru. Tu idyiulu zboru Matilda Caragiu-Marioteanu dzâti: “Armâna alu Boiagi easti limba ti u zbura pârintâl’ii a lui câtâ an’iil’ii 1750, tu pãrtâli a Moscopolei; easti limba a inscriptil’iei alu Nectarie Târpu (1731); limba alu Th.A. Cavalioti, Daniil Moscopoleanlu si-alu C-tin Ucuta. Limba alu Boiagi si, ma multu, a Textiloru – easti curatu armâneascâ.” Gramatica alu Boiagi easti anyrâpsitâ trâ Armân’iil’ii ditu Balcanu – iu limba greacâ eara atea di sculie si tr-atel’ii ditu Avstro-Ungarie. Tr-atea easti anyrâpsitâ tu doauâ limbi, easti bilingvâ: tuti regulili(normili) di-anyrâpseari, azburari,congiugari, suntu dati tu greacâ si ghermanâ. Ghini dzâti Matilda Caragiu:”Gramatica alu Boiagi easti actulu di oficialidzari a unâi limbi a unui populu evropeanu, cari nu easti niti arbiniseascâ, niti gârteascâ, niti sârbeascâ, niti nturteascâ – unâ limbâ cari easti altutiva, anamisa di-alanti limbi balcaniti”. Gramatica alu Boiagi ari unu Protuzboru (Vorrede) ti easti nai ma di simasii documentu trâ distiptarea noastâ ca populu cu identitati ahoryea, unu populu cu limba lui si ti ari-ndreptu sâ si-u aveagl’ie si s-u lucreadzâ: “Itido limbâ easti unâ damcâ (amprentâ) a spiritlui uminescu. Cu câtu ma multi limbi ari nvitatâ omlu, ahântu ma multi cãl’iiuri va si-nveatâ s-discl’iidâ spiritlu-a lui. Tr-atea ninga di la Ennius s-tâni zborlu aestu vecl’iiu: Quot linguas calles, tot homines vales” icâ “Hotentot s-eara vlahil’ii si tutu va lâ armânea-ndreptulu si câstiga sâ si cultivâ tu limba loru, calea atea ma buna di tuti.” Boiagi easti unu mari patriotu armânu ma si unu mari umanistu atilui chiro. S-nu-agârsimu câ tu Avstro-Ungarie bâna mãri comunitãt armânestâ (Viena, Budapesta; Miskoltz) si Boiagi vrea tra s-l’i-agiutâ s-nu si-agârseascâ limba di dadâ. Protluzboru alu Boiagi easti ca unâ “Dimândari” modernâ, “avant la lettre” a “Dimândaril’iei 1333”, unâ câftari câtâ lumea evropeanâ, câtâ fratl’ii di limbâ latinâ, tra s-agiutâ s-nu chearâ n’iica loru sorâ latinâ, armâna: “Limbili surãri ti li dzâsu ma ninti ( italiana, franceza si spaniola) eara, tu ahurhitâ tutu asi i ninga cama multu fârâ agiutoru si oarfâni, cumu s-veadi dupâ vecl’iili cãrtâ a loru si cu tuti aesti, trâ urnechi, limba italianâ easti adzâ limba gheneralâ a cânticlui tu tutâ Evropa, a s-hibâ câ tu locurili-ateali sâ zburasti si s-anyrâpseasti ghermana, engleza, franceza!”… “Tr-atea a Armânlui nu ari trâ te si-l’i hibâ arsini di limba a lui, din contra el va si-aduchiascâ pirifanu cu ea, s-cându elu va-si musuteadzâ, va-si cultivâ duhlu, limba va-l’i calcâ torlu, tra s-dzâcu asi, cu harauâ, cumte s-hibâ ma cu harauâ ca multi alti limbi.” Gramatica ari tu soni texti ti suntu orighinali si suntu protili texti litirari ditu litiratura armâneascâ. Suntu Fabuli, Pârvulii si Isturii anyrâpsiti cu multâ hazi si cu hari. Suntu texti anyrâpsiti di unu omu anvitatu câ va s-aflãmu multi maximi (zboarâ mintimeni) latini, gârtestâ si ditu alti culturi.


, 28.08.2013, 11:01

MIHAIL G. BOIAGI easti unlu di proţl’ii gramaticean’i tu Balcan. Nu-avemu multi hâbãri trâ bana a lui Boiagi. Stimu câ s-amintã Budapesta, tu 3 di şcurtu 1780 şi eara ditu unâ fumeal’ie di armân’ii ditu Arbinişie. Cându tipusi Gramatica eara profesor la Sculia naţionalâ a bâsearicâl’iei gârteascâ-vlăhească di Viena şi-armasi aoa şi dupu ţi fu excomunicatu. S-pari câ muri tu 1828. Patriarhulu tu unâ enciclicâ nu-afurisea maşi Boiagi ma şi tuţ aţel’ii ţi pistipsea zboarâli a “unui ereticu ţi s-muta contra a limbâl’iei tu cari azburâ şi-azburaşti Dumnidzá”(greaca -s.n.). La 1813 tipusi Viena “Gramatiki Romaniki icâ Makedonovlahiki” si pi ghermanâ “Romanische oder Makedonowlachische Sprachlehre”. Lipseasti s-dânâsimu niheamâ la aestu titlu ti fu apridusu daima cu sinferu “politicu”. Boiagi dzâti “romaniki” pi gârteasti si “romanische” (nu “rumänische”- va s-dzâcâ “românu”, cumu fu apridusu) pi ghermanâ. Trâ Boiagi aesti numi va s-dzâcâ: “armân’ii” si “romanu”(di la Roma!). Easti unâ mari dheafurauâ anamisa di zboarâli ghermani “romanisch”(“romanu”di la Roma) si “rumänisch” (“Român” di la România, zboru intratu amânatu tu lingvisticâfilologie, unâ oarâ cu amintarea a cratlui nationalu România). Tut anvitatl’ii gherman’ii cându azburârâ di Armân’ii, dzâsirâ “mazedoromanisch” (macedo-roman si nu mazedorumänisch” macedo-românu, cumu s-apridusi tu România) icâ “Aromunen”, (vedz G.Weigand) si nu “Arumänen” (Aromâni). Tr-atea dzâtemu câ nu easti ndreaptâ apridutearea ti s-feati a titlului a Gramiticâl’iei alu Boiagi: “Gramatica Românã sau Macedo-românã”(??), tipusitâ di Pericle Papahagi, la 1915. Nai ma-ndreapta apriduteari a titlului easti atea ditu editiunea tipusitâ Freiburg, di Prof.Vasili Barba, la 1988: “Gramatica armânâ icâ macedonovlahâ” Si Matilda Caragiu-Marioteanu tu zborlu-a l’iei la aestâ editiuni dzâti: “Gramatica alu Boiagi nu easti unâ Gramaticâ românã icâ macedo-românã cumu u interpretã Pericle Papahagi ma easti Gramatica armânâ icâ Macedono-vlahâ, asi cumu-l’i dzâsi Boiagi, cu multâ-ndriptati si intuitiuni di omu anvitatu”. Easti prota Gramaticâ stiintificâ anyrâpsitâ cu yrami latini ti s-ari adratâ trâ limba di dadâ a Armân’iiloru. Tu idyiulu zboru Matilda Caragiu-Marioteanu dzâti: “Armâna alu Boiagi easti limba ti u zbura pârintâl’ii a lui câtâ an’iil’ii 1750, tu pãrtâli a Moscopolei; easti limba a inscriptil’iei alu Nectarie Târpu (1731); limba alu Th.A. Cavalioti, Daniil Moscopoleanlu si-alu C-tin Ucuta. Limba alu Boiagi si, ma multu, a Textiloru – easti curatu armâneascâ.” Gramatica alu Boiagi easti anyrâpsitâ trâ Armân’iil’ii ditu Balcanu – iu limba greacâ eara atea di sculie si tr-atel’ii ditu Avstro-Ungarie. Tr-atea easti anyrâpsitâ tu doauâ limbi, easti bilingvâ: tuti regulili(normili) di-anyrâpseari, azburari,congiugari, suntu dati tu greacâ si ghermanâ. Ghini dzâti Matilda Caragiu:”Gramatica alu Boiagi easti actulu di oficialidzari a unâi limbi a unui populu evropeanu, cari nu easti niti arbiniseascâ, niti gârteascâ, niti sârbeascâ, niti nturteascâ – unâ limbâ cari easti altutiva, anamisa di-alanti limbi balcaniti”. Gramatica alu Boiagi ari unu Protuzboru (Vorrede) ti easti nai ma di simasii documentu trâ distiptarea noastâ ca populu cu identitati ahoryea, unu populu cu limba lui si ti ari-ndreptu sâ si-u aveagl’ie si s-u lucreadzâ: “Itido limbâ easti unâ damcâ (amprentâ) a spiritlui uminescu. Cu câtu ma multi limbi ari nvitatâ omlu, ahântu ma multi cãl’iiuri va si-nveatâ s-discl’iidâ spiritlu-a lui. Tr-atea ninga di la Ennius s-tâni zborlu aestu vecl’iiu: Quot linguas calles, tot homines vales” icâ “Hotentot s-eara vlahil’ii si tutu va lâ armânea-ndreptulu si câstiga sâ si cultivâ tu limba loru, calea atea ma buna di tuti.” Boiagi easti unu mari patriotu armânu ma si unu mari umanistu atilui chiro. S-nu-agârsimu câ tu Avstro-Ungarie bâna mãri comunitãt armânestâ (Viena, Budapesta; Miskoltz) si Boiagi vrea tra s-l’i-agiutâ s-nu si-agârseascâ limba di dadâ. Protluzboru alu Boiagi easti ca unâ “Dimândari” modernâ, “avant la lettre” a “Dimândaril’iei 1333”, unâ câftari câtâ lumea evropeanâ, câtâ fratl’ii di limbâ latinâ, tra s-agiutâ s-nu chearâ n’iica loru sorâ latinâ, armâna: “Limbili surãri ti li dzâsu ma ninti ( italiana, franceza si spaniola) eara, tu ahurhitâ tutu asi i ninga cama multu fârâ agiutoru si oarfâni, cumu s-veadi dupâ vecl’iili cãrtâ a loru si cu tuti aesti, trâ urnechi, limba italianâ easti adzâ limba gheneralâ a cânticlui tu tutâ Evropa, a s-hibâ câ tu locurili-ateali sâ zburasti si s-anyrâpseasti ghermana, engleza, franceza!”… “Tr-atea a Armânlui nu ari trâ te si-l’i hibâ arsini di limba a lui, din contra el va si-aduchiascâ pirifanu cu ea, s-cându elu va-si musuteadzâ, va-si cultivâ duhlu, limba va-l’i calcâ torlu, tra s-dzâcu asi, cu harauâ, cumte s-hibâ ma cu harauâ ca multi alti limbi.” Gramatica ari tu soni texti ti suntu orighinali si suntu protili texti litirari ditu litiratura armâneascâ. Suntu Fabuli, Pârvulii si Isturii anyrâpsiti cu multâ hazi si cu hari. Suntu texti anyrâpsiti di unu omu anvitatu câ va s-aflãmu multi maximi (zboarâ mintimeni) latini, gârtestâ si ditu alti culturi.


In Memoriam Matilda Caragiu Marioţeanu (20 Alunaru 1927- 11 Marţu 2009)
Portreti Saturday, 11 March 2023

In Memoriam Matilda Caragiu Marioţeanu (20 Alunaru 1927- 11 Marţu 2009)

Matilda Caragiu Marioţeanu Matilda Caragiu Marioţeanu: sora a marlii actoru ditu Romãnii, Toma Caragiu, s-amintã 20 Alunaru 1927 Hrupisti,...

In Memoriam Matilda Caragiu Marioţeanu (20 Alunaru 1927- 11 Marţu 2009)
In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007)
Portreti Wednesday, 15 February 2023

In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007)

Un alumtâtoru ti ascâparea a limbâllei şi a culturâllei...

In Memoriam prof.dr. VASILE BARBA (15.02.1918-20.10.2007)
In Memoriam sculptorlu Dumitru Pasima (1935-2022)
Portreti Wednesday, 11 January 2023

In Memoriam sculptorlu Dumitru Pasima (1935-2022)

Artista Lila Passima, nipoata a marilui sculptoru armânu Dumitru Pasima nă deadi hăbarea lae pi FB că a llei lali şi a nostru durutu artistu ţi...

In Memoriam sculptorlu Dumitru Pasima (1935-2022)
Asiguripseri guvernamentale mutrinda resursele
Portreti Saturday, 23 July 2022

Asiguripseri guvernamentale mutrinda resursele

România va saibă gaz şi yipturi ti consum, da asiguripseri prim ministrul Nicolae...

Asiguripseri guvernamentale mutrinda resursele
Portreti Thursday, 21 July 2022

In Memoriam – Omlu di cultură Willy Wisoşenschi

Profesorlu de istorie Willy Wisoşenschi s-amintă tru 26 di mai 1946, tru hoara Mihail Kogălniceanu, giudeţlu Constanţa, cu dadă armână şi...

In Memoriam – Omlu di cultură Willy Wisoşenschi
Portreti Monday, 30 May 2022

Astronomlu Nicolae Coculescu

Nicolae C. Coculescu s-amintă tru 31 di alunar 1866, Craiova — şi tricu tru alantâ etâ tru 5 di brumar 1952, Bucuresti hiindalui un...

Astronomlu Nicolae Coculescu
Portreti Tuesday, 17 May 2022

Cupriili, eterna problemă a României

Comisarllii a Gardăllei di Mediu ditu România pitricură a organelor di cercetare penală, tru premieră, o plândzeari contra unei societăţi...

Cupriili, eterna problemă a României
Portreti Monday, 16 May 2022

Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie.

Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie. Societatea di Cultură Macedo-Română andreapsi tu dzua di 10 di...

Dzua Românitatillei Balcaniţi şi a Independenţăllei ali Românie.

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company