Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Portreti » Matilda Caragiu Marioteanu

Matilda Caragiu Marioteanu

România Internațional, 28.08.2013, 11:06

Matilda Caragiu Marioteanu

Matilda Caragiu Marioteanu: sora a marlii actoru ditu Romãnii, Toma Caragiu, s-amintã 20 Alunaru 1927 Hrupisti, Makedonia, Gãrtii ditu pãrintã macedo-vlahi. Fumeal’ia fu colonizatã tu anlu 1928 hoara Sãnsãlar, cãsãbãlu Durustor; furã arifugiat tu 1940 pritu chirearea Cadrilaterlui cãtã Vãryãria; Namisa di 1940-1941 bãnã la Oltenita, 1941-1944 Bacãu; 1944-1947 Ploiesti s-ditu 1947 tu Bucuresti. S-isusi la 15 Agustu 1953 cu Constantin Marioteanu s-avu unã featã Brandusa, mãrtatã Niro, ti bãneadzã New York City, N.Y. USA (redactor celnic la FIMIRIDA di Modã Daily, New York City).

Matilda Caragiu s-asteasi ditu banã tu anlu 2009, meslu martu ,tu Romãnia.

Studii

 Sculia primarã tu hoara Sãnsãlar si cãsãbãlu Silistra (1933-1938)

 Liceulu teoreticu tu cãsãbadzl’ii Silistra (1938-1940), Bacãu (1941-1944), Ploiesti (1944-1947);

 Facultetlu di Yrami i Filosothil’i Filoloyil’i limba s literatura (yramatura)Rumãnã, Universitetlu di Bucuresci (1947-1951);

 Licenta (Alunaru 1947) cu teza “Influenta Daco-Romanã asupra graiului unei familii aromãne din Republica Populara Romãnã.

Titluri

 Doctoru tu stearea filoloyicã cu teza “Fona-morfologie aromãnã”.

 Membru corespondentu ali Academia Romãnã, 12 Brumaru 1993.

 Mmbru corespondentu ali “Societe de Langue et de Litterature wallonnes”, Belgia, 2000.

 Membru titularu ali Academia Romãnã, 8 Brumaru 2004.

Gradi didactiti

 1950-1951, preparator.

 1950-1958, asistentu.

 1958-1968, lectoru.

 1968- conferentiaru (pana tu arada pensiel’i 1982)

 Titlu di “Profesor Universitar Onorific” ti largu i di anami activitetu didacticu i stiintificu dizvãrtitu la catedra, durusitu di Senatul Universitãtii din Bucuresti, 1 Xumedru 1999.

Activitetu Didacticu

Tu Romãnia (idyiul locu pãn tu arada pensiel’i)

 Cursuri i Semanarii di:

Isturia limbãel’i romãna (latinitetlu ditu apiritã) s a limbael’i romana (daco-romãnã literarã).

 Dialectoloyie romãnã (ndzeana si mpadi di Dunã) si teoreticã.

 Yramaticã istoricã

 Limba Romãnã Contemporanã

 Yramatica comparatã a limbiloru Romaniti.

 Limba Romãnã ti xen’ii.

Cursuri i Seminarii la “Cursurile de varã” de la Sinaia andreapti cathi anu di Universitetlu di Bucuresti.

 Exameni di admiteri la ma multi Facultat, adrati cathi anu.

 Gradi Didactiti I (misurati 70) durusiti a dascalloru di Liceii ditu Romãnia.

Tu xeani:

 1970-1973, profesor cãlisitu la Universitetlu di Salzburg, Avstria la “Institut fur romanische pholologie”. Pãrãstãsii: cursu practicu di limba romãnã, isturia limbael’i romãni, dialectoloyil’i romãnã, seminaru spetialu di gheograthil’i lingvisticã.

 1983, “Sommersemester”, la Universitetlu ditu Frankfurt am Main, Ghirmãnia. Pãrãstãsii: cursu practicu di limba romãnã, varietetlu limbãel’i romãni- maxus armãna; tipoloyil’i romanicã.

Premii, Diplomi, Ordini

Premii:

 Premia “Ministerlui Invatamintului”pi anlu 1962 ti lucrarea tu volum “Liturghier aromãnesc. Un manuscris anonim inedit”.

 Premia “Timotei Cipariu” ali Academia Romãnã pi anlu 1975 ti lucrarea tu volum “Compendiu de dialectologie romãnã (nord- si sud-dunareana).

 Premia “George Murnu” durusitã di “Fundatia Culturalã Magazin Istoric” ti volumul I ditu “Dictionar Aromãn (Macedo-Vlah), DIARO” 1997.

 Premia “Teohar Mihadas” durusitã di “Fundatia Cultural Stiintificã Andrei Saguna”, “ti tutã activitatea dipusã ti armanisticã- lingvisticã si literaturã- si ti alumtarea s-frimitarea a ei fãrã acumtinu ta s-nu chearã, ma s-creascã si tin’iiseascã, limba ei di mumã, Constanta, 28.08.1998.

 Premia Constantin Belimace, durusitã di Sutata Anyrãpsitorloru i Artistãloru Armãn’ii ditu Machidunia, cu furn’iia Festivalui Internationalu di puizil’i Armãna, Scopia, 16-17 2004.

Diplomi:

 EHREN URKUNDE”Diploma di tin’iil’i si Premia ti lingvisticã ti niacumtinatlu activitetu didacticu i sciintificu cai adusi una mari contributiuni ti cãnustearea, tãnearea s-cristearea a limbãl’iei s-a culturãl’iei armãna” durusitã di Unia ti Cultura Armãna di Freiburg la 19.09.1987.

 Diploma di membru di tin’iil’i s- Medalia (fluria)”Mitropolitul Andrei, Baron de Saguna”, la 120 an’ii di la alinarea la teru a Marlii Romãnu, durusitã di Fundatia “Andrei Saguna”, Constanta.

 “Diploma of Exellence”, durusitã di Radio Romania International, la 23.03.1999 ti Promovarea Culturii Aromãne.

 “Diploma di tin’iil’i “Marian Papahagi”, durusitã di Fundatia CUZA VODA si MUZEUL LITERATURII ROMãNE, la 24.03.1999.

 “Diploma di Excelenta” cu medalia (fluria di asimi) de argint durusitã di Fundatia Culturalã ANDREI SAGUNA “Pentru distinsa contributie la revigorarea romãnitatii balcanice si in semn de aleasa pretuire pentru remarcabila Dumneavoastra personalitate” la 22.08.2003.

Ordini:

 “Ordinul National “PENTRU MERIT” in grad de Comandor” durusitu pitu Decreta numirlu 521 di Prezidentul ali Romãnia, Emil Constantinescu, di Dzua Nationalã ali Romãnii, luni, 18 andreu 2000.

Cuvendi tu xeani

 1965- Universitetlu di Varsovia, Polonia (Colocviu, Comunicare)

 1966- Universitetlu di Viena, Avstria (participare, Colocviul de fonologie)

 1966- Universitetili ditu Beligrad, Zagreb, Zadar, tricuta Yugoslavia(conferinte)

 1969- Universitetlu ditu Mdina, Malta (Congresul Atlasului Lingvistic Mediteranean, comunicare)

 1969- Universitetili di Copenhaga s Aarhus,Danemarca, s Lund, Suedia, (conferinte)

 1970- Universitetlu di Freiburg, Germania (doua conferinte)

 1971- Universitetili ditu Heidelberg, Frankfurt am Main si Mainz, Germania (conferinte)

 1972- Universitetlu di Freiburg, Germania (comunicare)

 1974- Universitetlu di Groningen, Olanda (masa rotunda, Colocviul de lingvistica Functionala)

 1983- Universitetlu di Toronto, Canada (conferinta)

 1983- Universitetili ditu Napoli, Roma, s Padova, Italia (conferinte si un seminar)

 1987- Universitetlu di Freiburg, Germania (comunicare, Colocviul Romanistilor Germani)

 1988- Universitetlu di Freiburg, Germania (comunicare si un seminar, Al doilea congres al Aromanilor)

 1989- Association Internationale des Etudes Sud-Est Europeennes (AIESEE), al VI-lea Congres, Sofia, Bulgaria (comunicare).

 1991- Rescontr Anternassional de Studi an sla Lenga e la Leteratura piemonteisa, al VIII-lea Congres, Alba, Piemont, Italia (comunicare).

Ti Armanami

Matilda Caragiu Marioteanu – Armãn’ii i Armãna tu Sinidisea Chirolui di Adzã

Sboarãli ditu soni ditu aiestã carti, ali tin’iisita Matilda Caragiu ti armãnami:

 Armãn’ii (Makedo-Vlahii) i limba lor di dadã bãneadzã adzã s di dauã n’iii di an’ii.

 Armãn’ii bãneadzã di daima la Notu di Dunã.

 Armãna iasti limba di dadã a armãn’iiloru, ti la da sinidisea etnolingvisticã.

 Armãna iasti unu “dialectu” istoric di unu chiro vecl’iu ditu isturia limbãel’i romãni (ali strã-romãni).

Unu Dodecaloyu a Armãn’iiloru icã 12 alihi ti nisurpari, istoriti i actuali, ti armãn’ii i limba loru

1

 Armãn’ii i limba loru di dadã bãneadzã adzã s di dauã n’iii di an’ii.

Bas ti atea s asburasti di ei ditu ieta X, ti atea lã si xitãxeasti di 200 an’ii limba, iasti comparatã cu alti; ti atea s -anyrãpseahti literaturã pi armãna s -ti armãn’ii, s -tipusescu fimiridi, s- adarã emisiun’ii pi armãnã s- ti armãn’ii; ti atea s -andregu congrese a armãn’iloru (s cãte nu Iti grupu, arãdãpsitu pi iti criteriu, poati su adarã: grupuri relighioasi s-andãmusescu tu Congresi Internationali).

2

 Armãn’ii suntu di totna la Notu di Dunã (simita lor fitursi tu Balcanu).

Nãsi continueadzã populli evropeani ditu apiritã ti furã romanizati (machedon’ii gret tracian’ii iliri) icã colonizat di roman’ii (cum s hibã tiva di miletea SLAVA tu chirolu aiestu). Latina ari asimilatã unã parti ditu aiesti limbi autohtoni. Aiestu protesu s dizvãrti pi unu locu largu i compactu ti s-tindi namisa di Carpati di Nordu s pãn tu Notu di Balcanu. Pi aiestu locu s amintã vecl’iul popul romanu, s dzãtemu unitaru tu ahurhitã (pãn tu ietili VIIIX), maxus mutrinda limba.

3

 Veacl’ia limba romãnã (strãromãnãromãnã comunã primitivã proto-romãnã) asburãtã pi aiestu locu iara unã limbã unitarã.

Ama avea dgheafurali reghionali, ti furn’iia sumstraturloru s trasaturlor caracteristiti a latinãel’i asburati di roman’ii ti vinirã aua.

4

 Unitatea loclui iu s-asbura romãna comunã fu ampãrtãtã di yinearea a Slavoru namisa di Dunã s Balcanu

Una parti di populatiunea veacli romaneascã fu desnationalizatã s-alta parti fu pimtã cãtã N’iiadza-NoaptiAscapitatãNotu. Iu s-agiumsi: PATRU grupi vecl’i di roman’ii, alãxit tu imnatlu a ietilor asi: Roman’ii ditu Nordul ali Dunã icã Daco-romãn’ii (bãnãtorl’i ditu Dacia), Aroman’ii (Macedo-Vlahii), vlahi cã asi suntu numãsit di xen’ii di anvãrliga tut roman’ii ditu Nordu si Sudu (Notu) ali Dunã), Meglenitl’ii (Megleno Romanii- Vlahii, multu aprucheat di armãn’ii), ditu Agrul Meglen, la Nordu di Sãrunã (Thessalonike), s-Istrien’ii (istro-romanii vlahii), ditu Peninsula Istria.

5

 Veacl’ia limbã romãnã s ampãrtã tu aiesti 4 variatiuni di adzã.

Tu ti mutreasti limba, multã di lingvistã aproachi existenta di un trunchiu comunu, “romãna comunã” ti continueadzã s-adzã tu ateali 4 variatiuni ali alistei limbã comunã cai suntu: “romãna” (daco-romãna v(a)laha), limba nationalãliterarã ali Romãnia, aromãna (macedo-vlaha), megleno-romãna s istro-romãna azburatã tu penisnsula istria. Lingvistãi numãsira aiesti variatiuni “dialecti” ali lambãel’i veacl’i romãna .

6

 Armãna iasti limba di dadã a armãn’iiloru, ti lã amintã sinidisea loru etno-lingvisticã.

Cu aiestã limba s achicãsescu namisa di ei, di eti. Iasti atea ti lã amintã “la dimension de lhomogenite donnee par lalterite du langage, comme le dit Coseriu, en principe”. “Alterite” s achicãseasti auati “le fait detre autre, caractere de ce qui est autre”. Aiestã va dzãcã cã iti armãnu, maca ari limba lui, ducheasti tu craturli balcaniti cã alantã suntu xen’ii (arbinesi, gret, varyari/slavi, turta). Aiestã calitati di limba lã da dikiul di titati, ta s-ibã ufilisitã iutido tu fumeal’i, tu bãsearicã, tu literaturã si asi ma nclo. Istoricu, iasi unã variatiuni a romãnael’i comuni (s nu a romãnael’i, cã aiestã iasti limba functionalã atilor di la Nordu di Dunã). Aiestã limbã romãnã comunã iasti unã etapã istoricã di cai avemu ananghi anda vremu s-sburam di clirunoamili ali latinãel’i ditu apiritã, ditu nordu s-udlu ali Duna.

7

 Existã dauã turlii di armãn’ii: a. “autohtoni” s b. “diaspora”.

Arman’ii ti baneadzã tu Balcanu (Gãrtia, Arbinisia, ex-Yugoslavia, Vãryãria) suntu autohtoni aua di anda s amintarã (ca popul neo-latin). Armãn’ii ditu Diaspora suntu atei ti baneadzã iutido tu lumi. (Evropa, Americhia, Avstralia s asi ma nclo).

8

 Lipseasti s adrãmu dgheafurauã namisa di armãn’ii “autohtoni” s atei ditu “diaspora”.

Arman’ii ditu Balcanu suntu cama putn’ii di alanti milet s-otu sã si caftã dikiun’ii ti lã si pricadu, maca voru.

9

 Statutlu armãn’iiloru ditu diaspora ari particularitetili a lui.

Armãn’ii ditu iti cratu, maca voru, s adarã sutati si s arãdãpseascã ca minoriteti tas amintã dikiul ti lã si pricadi. Armãn’ii ti bãneadzã tu Rumania, dupu minduita meau, au altã catastisi. Nãsi aleapsirã ta s inã aua, nui pimsi canã. Ti atea dzãcu cã, unã minoritati armãneasca legalã tu Romãnia, adzã, iasti naima mari cicãrdãseari a isturiei contemporani.

10

 Numa armãn’iiloru lipseasti sibã “armãn’ii” i “machedo-vlahi”.

Sã stie cã tut roman’ii, Nordu- s Sudu- di Dunã, ãsi dzãcu cu unu zboru ti lu continueadzã pi latinescul ROMANUS. Stimu cã tut xen’ii l’i numãsirã pi tut roman’ii vlahi ( tuti turliili). Altã l’i numãsira pi armãn’ii MACEDOROMÃN’II. Mini minduiescu cã aiestã numã iasti cicãrdãsitã, s ti atea vas alegu MACEDO_VLAH, numa ti nã u deadi s Mihail Boiagi afendi ali yramatica makedonovlaha. Aiestã numã iasti limbidã ti armãn’ii. Asiti nu vas achicãseascã macedo-slavi ti s adrarã numa di “makedon’ii”. Ti atea minduiescu mini cã naima uidisitã numa iasti Macedo-Vlah .

11

 Armãn’ii suntu cristin’ii ortodocsi.

12

 Armãn’ii (macedo-vlahii) lipseasti s aibã mas unu scupo: sã si aveagl’i s sã si mutã ma analtu limba di dadã s adetli a loru.

Matilda Caragiu Marioţeanu armăni ună di numa di nai ma importanti a lingvistical’iei românească ,membru ali Academii Română.” Escu ună româncă — armână şi aestu lucru mi faţi s-escu multu avută. Escu un “ homo balcanicus şi escu pirifană ti aestu lucru” declara tu un interviu Matilda Caragiu- Marioţeanu; Di la prota a l’iei lucrari, aţea di doctorat, Matilda Caragiu Marioţeanu ş-aleapsi ca obiectu di studiu dialectul armânescu, ţi armasi un lucru di prota tesi ti tută activitatea a l’iei.”Nu escu maş armână, dzăţi năs, studiaiu tută bana limba română cu variantili a el’i.” Năsă deadi ti tipuseari nai ma vecl’iiu manuscrisu armânescu ufilisitu ti dghiavasili la basearică,’Liturghieru armânescu”. Manuscrisu anonimu, un documentu nău.” Multi di cărţâli simnati di Matilda Caragiu-Marioţeanu suntu ufilisiti di xen’l’i ţi vor s-anveaţă limba şi literatura română. Autorea feaţi şi emisiuni radio şi Tv ti niagărseari (dit cari aduţem aminti “Himnu a limbăl’iei română”, “Multu easti dulţi şi muşeată”, “Zboară uidisiti” cari avură scupolu achicăsearea şi cunuştearea ahândoasă a limbil’iei română. Si cum grailu armânescu armasi marea a el’ii mirachi, Matilda Caragiu anyrapsi multi cărţa pi aestă themă, adrândalui ună analiză lăryurii dit punctu di videari fonologhic,morfolochic, lexical. Tutnăoară, Matilda tipusi tut tu armână un volum di poemati “Dinăuntru şi di nafoară”.Stihuri armâneşti”, volum stridus tu limba frânţească şi işit tu Belghii şi pirmithusi diznău ândaua di pirmithili armânesti tu româna literară, pirmithi tipusiti atea dit soni oară cu numa “ Ditu nai ma museatili pirmithi dit lumi”. Di multili cărţă ţi poartă simnătura ali Matildă Caragiu marioţeanu , di mari valoari armân “ Un dodecalog a armân’ilor i 12 averuri ti nu pot s-hibă dati nanăparti, istoriti şi actuali ti armân’i şi limba a lor”, “ Dicţionarlu armânescu” şi aţeali trei cursuri di limba română, tipusiti tu limbi xeani deadun cu alţă avdzăţ lingvişti.