Emanuil Gojdu

Armân’il’ii ândrupără cu multă păradz arta şi ştiinţa iara dit arada a coloniştilor dit Ungaria işiră mări personalităţ ţi fundară instituţii şi suţati culturali,hiindalui alithea mecenat. Cu mari nămuzi fură adusi aminti: Andrei Şaguna, Athanasiu Grabovsky, familia Mocioni,Gheorghe Simeon Sina si nu dip tu soni Emanuil Gojdu.

Amintat tu 9 di şcurtu 1802, Oradea (România), tu ună fumeal’i di armân’i orighinară di Moscopole, Emanuil Gojdu feati Facultatea di Dreptu di Oradea şi Pojon. S-dusi dapoaia Pesta iu ahurhi cariera di avocat. Prit protesili ti li amintă agiumsi multu ayonea cunuscut si fu aleptu membru tu Casa a Magnatlor (for leghislativu ali Ungarii). El agiută multu ti modernizarea a leghislatil’iei maghiară si fu protlu ti câftă s-hibă alâcsită limba latină cu atea maghiară tu arada a protesilor dit instantă. Cu păradzl’ii ti-l’i amintă dit protesi, ancupără multi casi tu chentrul a căsăbălui , ândauă ciuflechi, livădză si ma multi actiun’i la bănchi. Nica di tinir intră tu tercl’iiul a scriitorlor unguri, lucru ti-l cândasi s-ânyrăpsească stihuri pi limba maghiară, stihuri ti fură tipusiti tu anlu1826. Tutnăoară Gojdu s-dutea s-la salonea literară ti s-tânea ân casa al Atanasie Grabovsky, altu mari everghet armân. Aua âl’i cunuscu corifel’ii a Sculil’iei ardeleană si tut aua ligă ună sutăl’iie sănătoasă cu atel ti agiumsi mitropolit ali Transilvanie si Ungarie, Andrei Saguna, dit părintă armân’i di Miskolc. “Sum influenta a ideilor a Sculijei latinistă, ânvitatil’ii armân’i cândăsiră s-ducă ninti lucurlu ahurhit di Ucuta, dimi câftară s-bagă thimeilu ti ânyrăpsearea tu grailu di dadă ti armân’il’ii dit Hamunisia Balcanică cum si dit coloniili armânesti di Viena, Buda, Pesta si di Transilvania” ânyrăpseasti Maria Berenyi tu studiul a el’i ti colonia macedoromână di Pesta. “Ună mărtirii suntu cărtâli al Boiagi si Roja ama si multili manuscrisi tu grai armânescu scrisi di altă autori i stridusi pi armâneasti si adunati di Grabovsky”. Emanuil Gojdu ândrupă si el tipuserili pi armânesti.Tutnăoară Gojdu agiută actiunili culturali si protili tipuseri românesti di Budapesta. Colaboră la revistili “Vivlioteca românească”, scoasă di armânlu Zaharia Carcalechi si “Câlindarea românească” al Stefan Niagoie. Agiută la băgarea a thimeilui a Sutatăl’iei ti limbă si cultură românească ASTRA (di Sibiu) cum si-a Scul’iei di arti si zănăt di Budapesta, ti agiumsi ma amânat Politehnică. Deadi păradz ti adrarea a unui Liceu tu căsăbălu Lugoj(Românie) si tut el adră tu 1861 “Comitetlu a tinirlor juristi” di la Universitatea di Pesta. Tu anlu1832 s-ânsură cu Anastasia Pometa, cu cari avu ună feată, Maria Cornelia ti muri la mas un an di dzâli. Di atea oară, Gojdu căftă s-agiută,cu tut ti putu, tiniril’ii român’i si armân’i ti yinea la studii Budapesta. Casa a lui eara disclisă ti ânvitat si tiniri ti avea ananghi di agiutor.”Ăn casă zbura cu xenil’ii pi limba a lor, cu român’il’ii zbura româneasti iara cu armân’il’ii si cu familia, zbura pi armâneasti, ânyrăpsea avucatlu Partenie Cosma ti-l cunuscu ghini pi Gojdu. “Eara pirifan di zârtina a lui cum si ti atea că eara di atea pisti ortodoxă. Anda sidea la measă s-fătea crutea iara ti Pasti cânta “Hristolu ânye”cu mari vreari”.

Ca bun cristin deadi multă păradz ti băseritili ti li adrară embistimen’il’ii armân’i tu Budapesta.Tutnăoară dupu ti gretl’ii căftară ta s-ampartă di armân’i di la băsearica ti u avea adrată deadun, casa al Gojdu di pi geadeia Hollo fu dată ta s-hiba ufilisită ca parohii ortodoxă. El isi tu migdani si tu bana politică. Fu Comiti suprem di Lugoj, deputat di Tinca(Bihor) alumtândalui ti ândrepturili a român’ilor dit Imperiul Habsburghicu. Ama duchi că nai ma mari importantă u ari ândruparea a culturăl’iei, lucru ti-l adră până tu oara dit soni. Muri la 3 di scurtu 1870 si fu ângrupat tu dzua di 5 di scurtu, cu mari tin’iie, la murmintul Kerepesi di Budapesta. Ninti cu un an ta s-moară adră un Testamentu prit cari spusi cum lipseasti să-l’i hibă ampărtătă avearea. Ună parti di aveari u alâsă a daul’iei nicuchiră (căte prota l’i-avea murită). Cu altă importantă parti di aveari, alâsă dhiată ta s-hibă adrată ună Fundatie, ti să-l’i poartă numa, si cari s-hibă chivernisită di capiti a Băsearicăl’iei Ortodoxă Română. Fundatia Gojdu avea scupolu ta s-ândrupască cultura si pistea ortodoxă. Cu pistusinea că masi prit ună elită di anvitat va s-poată ună mileti s-niinteadză, Gojdu pruvidzu tu Testamentu s-hibă dati multi bursi ti ânvet a tinirilor ti nu avea păradz ama avea mari mirachi ti studiu, cu pruvidearea ta s-hibă di pisti ortodoxă. Testamentul fu discl’iis di Andrei Saguna, ti feati parti dit prota reprezentantă di cumânduseari a Fundatil’iei Gojdu, luyursită ună di nai ma mărli fundatii privată dit Imperiul Austro-Ungar. Fundatia Gojdu lucră anamisa di an’il’ii 1870-1952 , tu aestu chiro avearea criscândalui prit capitalizarea actiun’ilor di la Bănchili maghiari. Dit ahurhită si până tu doilu polim mondial, Fundatia deadi acutotalui 37.778 di bursi si agiutoari ti elevi,studentă, doctorandză. Ma multu di 1200 di bursieri Gojdu ânvitară la univeritătili si academiili di Cluj, Budapesta, Viena, Schemintz, Berlin, Zurich, Karsruhe, Jena iara dit arada lor isiră oamin’i di stiintă avdzăt tu tută lumea (Octavian Goga, Victor Babes, Traian Vuia, Dumitru Stăniloaie).Tutnăoară tu arada a polimlui, Fundatia deadi multă păradz ti chivernisea ungară, ti eara tu zori. Dupu protlu polim mondial avearea a Fundatil’iei avea armasă tută tu Ungaria, ama reprezentanta eara nica Sibiu. Dupu aspărdzearea a monarhiil’iei austro-ungară, prit Tratatlu di Trianon (1920) Ungaria tăxea ca va s-ampartă avearea a român’ilor ortodocsi di România(90%),di Iugoslavia (6%), Cehoslovachia(6%) si –dit Ungaria(4%). Până tu 1952, anamisa di România si Ungaria fură simnati ma multi achicăseri ti turnari a avearil’iei, ama statlu maghiar nu tin’iisi niti ună achicaseari .Tu 1952, prit un nom comunistu ungar, Fundatia Emanuil Gojdu fu nationalizată. Activitatea a el’ii em tu România, em tu Ungaria fu stămusită. Avearea a Fundatil’iei Gojdu di Budapesta eara adrată dit: optu clădiri cu trei patomati aflati tu un pasaj ti treati dit geadeia Kiraly nr.13 până la geadeia Dob nr.16; casa di pi geadeia Hollo nr.8; 600.000 coroani vecl’i ungari, multi actiun’i la bănchi si alti luyurii cu valoari. Tu 1996 capiti a mitropoliilor ortodoxi di Ardeal si Banat cum si ma multă ânvitat român’i disclisiră diznău Reprezentanta a Fundatil’iei Gojdu di Sibiu. Aestă reprezentantă câftă a chivernisil’iei românească s-discl’iidă păzărăpserli cu partea ungară ti avearea a Fundatil’iei Gojdu. Fundatia Gojdu discilisi protes cu Primăria a sectorlui 7 di Budapsesta sum administratia a curi suntu casili Gojdu. Primăria avea faptă ună lititatie ti aesti casi, ti s-pari că li amintă ună firmă mixtă ungaro-cipriotă. Aestă firmă ari tu umuti s-adară un proiectu “Madach Garden”, prit cari casili Gojdu s-intră tu circuitlu comercial (va s-hibă adrati cafineadz, restauranti, săli di cinema si alti ahtări). Ti atea ama ca ari nica ândoi oamin’i ti sed cu nichi tu aesti casi, proiectul nica nu fu ânchisit. Anda vizităm casili Gojdu,dealihea jalea ti arupi că eali fură alâsati ti surpari, firidzili suntu frâmti, stizn’iili niumti, ploacea di marmur cu numa al Gojdu dată âmpadi. Amărtie ti musuteata arhitectonică si pozitia a lor tu mesea a chentrului comercial ali Budapestă. Casa di pi geadeia Hollo easti tora Parohia Ortodoxă Română iu s-feati ună museată lituryie dumânică,10 di scurtu. La aestă lituryie ti comemorarea al Gojdu psăltisiră 3 episcopi, ti zburără ti faptili filotimi al Emanuil Gojdu. Amărtie ama, că si Parohia nu easti prifaptă, stizn’il’ii sed s-cadă. Dinăpoia ali yiudimă easti arhiva a Fundatil’iei, ună Vivliotecă pisti cari cădzu pulbira a chirolui. Si manuscrisili vrea s-chirea un câti un, cara preftul Aurel Pavel nu va li aduna si-va li arădăpsea cronologhic. Aclo vidzum Testamentul tu orighinal al Gojdu. Dupu lituryie, nă dusim la murmintăl’i Kerepesi(ninga Gara di Estu) iu easti ângrupat Emanuil Gojdu. Reprezentantă di la Ambasada ali Românie di Budapesta, di la Fundatia Gojdu si di partea a comunitatil’iei românească dit Ungaria băgară cărun’i di lilici la murmită, s-feati si aclo ună psăltiseari iara tu soni, căte mi ducheam acasă la Gojdu, ghivăsii pi armâneasti, poemata al Nida Boga âncl’inată al Gojdu cu numa”Tu uborlu al Gojdu”. Tuti aesti manifestări s-featiră Budapesta ti adutearea aminti a marilui Mecena armân Emanuil Gojdu, di la amintarea curi tricură 200 di an’i. Easti un an aniversar Gojdu, tu arada curi s-featiră si va să s-facă si alti manifestări cultural-stiinthifiti. Ma ninti cu ună stămână, s-avea tânută Ghiula(Ungaria) un Simpozion ti adutearea aminti al Emanuil Gojdu. Tu dzua di 21 di scurtu la Liceulu”Emanuil Gojdu” di Oradea, căsăbă iu s-amintă Gojdu s-feati ună manifestari culturală. Monetăria Română ari tu umuti să scoată estan ună medalie comemorativă iara tu meslu sâmedru, cercetătoarea Maria Berenyi ari tu plan s-adară un altu Simpozion ti aestu mari everghet armân. Ti aestă manifestari, năsă ari tu plan s-l’iia ligătura cu ma multă ânvitat armân’i ti să zburască ti Gojdu. Tutnăoară năsă ari umutea s-bagă diznău pisupra a murmintului cambanaryiolu ti fu dat âmpadi ta s-hibă prifatu si ti cari nica nu să stii salami ti s-feati cu aestu.

Museati initiativi tu aestu an ti adutearea aminti a personalitatil’iei aiustui everghet ti di nâscăntă cercetători fu alâvdat ama di altă nu fu dip ghini luyursit. Prof. Sigmirean tânu ună comunicari ti “personalitatea controversată “ al Gojdu dupu turlia cum fu ea zuyrăpsită tu anil’ii ’80 di cercetătorlu Victor Jinga. Aestu nu achicăsea cum Gojdu stiu ta s-hibă un bun cetatean maghiar agiutândalui tu idyiul chiro distiptarea natională a român’ilor di Transilvania s-Banat (prit ândruparea atilor 3 elementi di thimel’iiu: cultură, limbă si pisti), fără ta s-agârsească arâzga armânească. Apandisea a prof. Petruşan di la Catedra di limbă română di Seghed fu că purtaticlu al Gojdu fu uidisit cu atea a unui minoritar si că ma multu prit tut ti mindui si adră Emanuil Gojdu, aestu să spusi un vizionar a etăl’iei tu cari bănă si un alithea european. Prit faptili a lui di mecenat, Gojdu armasi tu constiinta a ma multor milet. Easti aestu un mesaj actual ti miletli ti vor s-băneadză tu ună Europă a diversitatil’iei culturală. Toarăli a culturăl’iei materială si spirituală alâsati di armân’i tu Ungaria suntu multi si eali fură scoasi tu migdani tu studiili importanti ânyrăpsiti di cercetatoarea Maria Berenyi. Căte armân’il’ii fură asimilat tu Ungaria pi heotea a chirolui, ea nu avu căbilea să-l’ii cunoască personal, ama ti tuti valorli ti li alâsă aestă mileti, ea lă poartă a Armân’ilor ună tin’iie ahoryea.“Ti tut ti adră Gojdu si altă mări everghet armân’i, tuti miletli tu mesea a curi bănară armân’il’ii, tută Europa, prindi s-lă pricunoască a Armân’ilor ândreputul di thimel’iiu ti tânearea a identital’iei prit ândruparea pi tuti căl’iiurli a limbăl’iei si-a culturăl’iei armânească”, dzâsi tu soni cercetătoarea Maria Berenyi.

România Internațional, 28.08.2013, 11:04

Armân’il’ii ândrupără cu multă păradz arta şi ştiinţa iara dit arada a coloniştilor dit Ungaria işiră mări personalităţ ţi fundară instituţii şi suţati culturali,hiindalui alithea mecenat. Cu mari nămuzi fură adusi aminti: Andrei Şaguna, Athanasiu Grabovsky, familia Mocioni,Gheorghe Simeon Sina si nu dip tu soni Emanuil Gojdu.

Amintat tu 9 di şcurtu 1802, Oradea (România), tu ună fumeal’i di armân’i orighinară di Moscopole, Emanuil Gojdu feati Facultatea di Dreptu di Oradea şi Pojon. S-dusi dapoaia Pesta iu ahurhi cariera di avocat. Prit protesili ti li amintă agiumsi multu ayonea cunuscut si fu aleptu membru tu Casa a Magnatlor (for leghislativu ali Ungarii). El agiută multu ti modernizarea a leghislatil’iei maghiară si fu protlu ti câftă s-hibă alâcsită limba latină cu atea maghiară tu arada a protesilor dit instantă. Cu păradzl’ii ti-l’i amintă dit protesi, ancupără multi casi tu chentrul a căsăbălui , ândauă ciuflechi, livădză si ma multi actiun’i la bănchi. Nica di tinir intră tu tercl’iiul a scriitorlor unguri, lucru ti-l cândasi s-ânyrăpsească stihuri pi limba maghiară, stihuri ti fură tipusiti tu anlu1826. Tutnăoară Gojdu s-dutea s-la salonea literară ti s-tânea ân casa al Atanasie Grabovsky, altu mari everghet armân. Aua âl’i cunuscu corifel’ii a Sculil’iei ardeleană si tut aua ligă ună sutăl’iie sănătoasă cu atel ti agiumsi mitropolit ali Transilvanie si Ungarie, Andrei Saguna, dit părintă armân’i di Miskolc. “Sum influenta a ideilor a Sculijei latinistă, ânvitatil’ii armân’i cândăsiră s-ducă ninti lucurlu ahurhit di Ucuta, dimi câftară s-bagă thimeilu ti ânyrăpsearea tu grailu di dadă ti armân’il’ii dit Hamunisia Balcanică cum si dit coloniili armânesti di Viena, Buda, Pesta si di Transilvania” ânyrăpseasti Maria Berenyi tu studiul a el’i ti colonia macedoromână di Pesta. “Ună mărtirii suntu cărtâli al Boiagi si Roja ama si multili manuscrisi tu grai armânescu scrisi di altă autori i stridusi pi armâneasti si adunati di Grabovsky”. Emanuil Gojdu ândrupă si el tipuserili pi armânesti.Tutnăoară Gojdu agiută actiunili culturali si protili tipuseri românesti di Budapesta. Colaboră la revistili “Vivlioteca românească”, scoasă di armânlu Zaharia Carcalechi si “Câlindarea românească” al Stefan Niagoie. Agiută la băgarea a thimeilui a Sutatăl’iei ti limbă si cultură românească ASTRA (di Sibiu) cum si-a Scul’iei di arti si zănăt di Budapesta, ti agiumsi ma amânat Politehnică. Deadi păradz ti adrarea a unui Liceu tu căsăbălu Lugoj(Românie) si tut el adră tu 1861 “Comitetlu a tinirlor juristi” di la Universitatea di Pesta. Tu anlu1832 s-ânsură cu Anastasia Pometa, cu cari avu ună feată, Maria Cornelia ti muri la mas un an di dzâli. Di atea oară, Gojdu căftă s-agiută,cu tut ti putu, tiniril’ii român’i si armân’i ti yinea la studii Budapesta. Casa a lui eara disclisă ti ânvitat si tiniri ti avea ananghi di agiutor.”Ăn casă zbura cu xenil’ii pi limba a lor, cu român’il’ii zbura româneasti iara cu armân’il’ii si cu familia, zbura pi armâneasti, ânyrăpsea avucatlu Partenie Cosma ti-l cunuscu ghini pi Gojdu. “Eara pirifan di zârtina a lui cum si ti atea că eara di atea pisti ortodoxă. Anda sidea la measă s-fătea crutea iara ti Pasti cânta “Hristolu ânye”cu mari vreari”.

Ca bun cristin deadi multă păradz ti băseritili ti li adrară embistimen’il’ii armân’i tu Budapesta.Tutnăoară dupu ti gretl’ii căftară ta s-ampartă di armân’i di la băsearica ti u avea adrată deadun, casa al Gojdu di pi geadeia Hollo fu dată ta s-hiba ufilisită ca parohii ortodoxă. El isi tu migdani si tu bana politică. Fu Comiti suprem di Lugoj, deputat di Tinca(Bihor) alumtândalui ti ândrepturili a român’ilor dit Imperiul Habsburghicu. Ama duchi că nai ma mari importantă u ari ândruparea a culturăl’iei, lucru ti-l adră până tu oara dit soni. Muri la 3 di scurtu 1870 si fu ângrupat tu dzua di 5 di scurtu, cu mari tin’iie, la murmintul Kerepesi di Budapesta. Ninti cu un an ta s-moară adră un Testamentu prit cari spusi cum lipseasti să-l’i hibă ampărtătă avearea. Ună parti di aveari u alâsă a daul’iei nicuchiră (căte prota l’i-avea murită). Cu altă importantă parti di aveari, alâsă dhiată ta s-hibă adrată ună Fundatie, ti să-l’i poartă numa, si cari s-hibă chivernisită di capiti a Băsearicăl’iei Ortodoxă Română. Fundatia Gojdu avea scupolu ta s-ândrupască cultura si pistea ortodoxă. Cu pistusinea că masi prit ună elită di anvitat va s-poată ună mileti s-niinteadză, Gojdu pruvidzu tu Testamentu s-hibă dati multi bursi ti ânvet a tinirilor ti nu avea păradz ama avea mari mirachi ti studiu, cu pruvidearea ta s-hibă di pisti ortodoxă. Testamentul fu discl’iis di Andrei Saguna, ti feati parti dit prota reprezentantă di cumânduseari a Fundatil’iei Gojdu, luyursită ună di nai ma mărli fundatii privată dit Imperiul Austro-Ungar. Fundatia Gojdu lucră anamisa di an’il’ii 1870-1952 , tu aestu chiro avearea criscândalui prit capitalizarea actiun’ilor di la Bănchili maghiari. Dit ahurhită si până tu doilu polim mondial, Fundatia deadi acutotalui 37.778 di bursi si agiutoari ti elevi,studentă, doctorandză. Ma multu di 1200 di bursieri Gojdu ânvitară la univeritătili si academiili di Cluj, Budapesta, Viena, Schemintz, Berlin, Zurich, Karsruhe, Jena iara dit arada lor isiră oamin’i di stiintă avdzăt tu tută lumea (Octavian Goga, Victor Babes, Traian Vuia, Dumitru Stăniloaie).Tutnăoară tu arada a polimlui, Fundatia deadi multă păradz ti chivernisea ungară, ti eara tu zori. Dupu protlu polim mondial avearea a Fundatil’iei avea armasă tută tu Ungaria, ama reprezentanta eara nica Sibiu. Dupu aspărdzearea a monarhiil’iei austro-ungară, prit Tratatlu di Trianon (1920) Ungaria tăxea ca va s-ampartă avearea a român’ilor ortodocsi di România(90%),di Iugoslavia (6%), Cehoslovachia(6%) si –dit Ungaria(4%). Până tu 1952, anamisa di România si Ungaria fură simnati ma multi achicăseri ti turnari a avearil’iei, ama statlu maghiar nu tin’iisi niti ună achicaseari .Tu 1952, prit un nom comunistu ungar, Fundatia Emanuil Gojdu fu nationalizată. Activitatea a el’ii em tu România, em tu Ungaria fu stămusită. Avearea a Fundatil’iei Gojdu di Budapesta eara adrată dit: optu clădiri cu trei patomati aflati tu un pasaj ti treati dit geadeia Kiraly nr.13 până la geadeia Dob nr.16; casa di pi geadeia Hollo nr.8; 600.000 coroani vecl’i ungari, multi actiun’i la bănchi si alti luyurii cu valoari. Tu 1996 capiti a mitropoliilor ortodoxi di Ardeal si Banat cum si ma multă ânvitat român’i disclisiră diznău Reprezentanta a Fundatil’iei Gojdu di Sibiu. Aestă reprezentantă câftă a chivernisil’iei românească s-discl’iidă păzărăpserli cu partea ungară ti avearea a Fundatil’iei Gojdu. Fundatia Gojdu discilisi protes cu Primăria a sectorlui 7 di Budapsesta sum administratia a curi suntu casili Gojdu. Primăria avea faptă ună lititatie ti aesti casi, ti s-pari că li amintă ună firmă mixtă ungaro-cipriotă. Aestă firmă ari tu umuti s-adară un proiectu “Madach Garden”, prit cari casili Gojdu s-intră tu circuitlu comercial (va s-hibă adrati cafineadz, restauranti, săli di cinema si alti ahtări). Ti atea ama ca ari nica ândoi oamin’i ti sed cu nichi tu aesti casi, proiectul nica nu fu ânchisit. Anda vizităm casili Gojdu,dealihea jalea ti arupi că eali fură alâsati ti surpari, firidzili suntu frâmti, stizn’iili niumti, ploacea di marmur cu numa al Gojdu dată âmpadi. Amărtie ti musuteata arhitectonică si pozitia a lor tu mesea a chentrului comercial ali Budapestă. Casa di pi geadeia Hollo easti tora Parohia Ortodoxă Română iu s-feati ună museată lituryie dumânică,10 di scurtu. La aestă lituryie ti comemorarea al Gojdu psăltisiră 3 episcopi, ti zburără ti faptili filotimi al Emanuil Gojdu. Amărtie ama, că si Parohia nu easti prifaptă, stizn’il’ii sed s-cadă. Dinăpoia ali yiudimă easti arhiva a Fundatil’iei, ună Vivliotecă pisti cari cădzu pulbira a chirolui. Si manuscrisili vrea s-chirea un câti un, cara preftul Aurel Pavel nu va li aduna si-va li arădăpsea cronologhic. Aclo vidzum Testamentul tu orighinal al Gojdu. Dupu lituryie, nă dusim la murmintăl’i Kerepesi(ninga Gara di Estu) iu easti ângrupat Emanuil Gojdu. Reprezentantă di la Ambasada ali Românie di Budapesta, di la Fundatia Gojdu si di partea a comunitatil’iei românească dit Ungaria băgară cărun’i di lilici la murmită, s-feati si aclo ună psăltiseari iara tu soni, căte mi ducheam acasă la Gojdu, ghivăsii pi armâneasti, poemata al Nida Boga âncl’inată al Gojdu cu numa”Tu uborlu al Gojdu”. Tuti aesti manifestări s-featiră Budapesta ti adutearea aminti a marilui Mecena armân Emanuil Gojdu, di la amintarea curi tricură 200 di an’i. Easti un an aniversar Gojdu, tu arada curi s-featiră si va să s-facă si alti manifestări cultural-stiinthifiti. Ma ninti cu ună stămână, s-avea tânută Ghiula(Ungaria) un Simpozion ti adutearea aminti al Emanuil Gojdu. Tu dzua di 21 di scurtu la Liceulu”Emanuil Gojdu” di Oradea, căsăbă iu s-amintă Gojdu s-feati ună manifestari culturală. Monetăria Română ari tu umuti să scoată estan ună medalie comemorativă iara tu meslu sâmedru, cercetătoarea Maria Berenyi ari tu plan s-adară un altu Simpozion ti aestu mari everghet armân. Ti aestă manifestari, năsă ari tu plan s-l’iia ligătura cu ma multă ânvitat armân’i ti să zburască ti Gojdu. Tutnăoară năsă ari umutea s-bagă diznău pisupra a murmintului cambanaryiolu ti fu dat âmpadi ta s-hibă prifatu si ti cari nica nu să stii salami ti s-feati cu aestu.

Museati initiativi tu aestu an ti adutearea aminti a personalitatil’iei aiustui everghet ti di nâscăntă cercetători fu alâvdat ama di altă nu fu dip ghini luyursit. Prof. Sigmirean tânu ună comunicari ti “personalitatea controversată “ al Gojdu dupu turlia cum fu ea zuyrăpsită tu anil’ii ’80 di cercetătorlu Victor Jinga. Aestu nu achicăsea cum Gojdu stiu ta s-hibă un bun cetatean maghiar agiutândalui tu idyiul chiro distiptarea natională a român’ilor di Transilvania s-Banat (prit ândruparea atilor 3 elementi di thimel’iiu: cultură, limbă si pisti), fără ta s-agârsească arâzga armânească. Apandisea a prof. Petruşan di la Catedra di limbă română di Seghed fu că purtaticlu al Gojdu fu uidisit cu atea a unui minoritar si că ma multu prit tut ti mindui si adră Emanuil Gojdu, aestu să spusi un vizionar a etăl’iei tu cari bănă si un alithea european. Prit faptili a lui di mecenat, Gojdu armasi tu constiinta a ma multor milet. Easti aestu un mesaj actual ti miletli ti vor s-băneadză tu ună Europă a diversitatil’iei culturală. Toarăli a culturăl’iei materială si spirituală alâsati di armân’i tu Ungaria suntu multi si eali fură scoasi tu migdani tu studiili importanti ânyrăpsiti di cercetatoarea Maria Berenyi. Căte armân’il’ii fură asimilat tu Ungaria pi heotea a chirolui, ea nu avu căbilea să-l’ii cunoască personal, ama ti tuti valorli ti li alâsă aestă mileti, ea lă poartă a Armân’ilor ună tin’iie ahoryea.“Ti tut ti adră Gojdu si altă mări everghet armân’i, tuti miletli tu mesea a curi bănară armân’il’ii, tută Europa, prindi s-lă pricunoască a Armân’ilor ândreputul di thimel’iiu ti tânearea a identital’iei prit ândruparea pi tuti căl’iiurli a limbăl’iei si-a culturăl’iei armânească”, dzâsi tu soni cercetătoarea Maria Berenyi.