DIMITRIOS DEMU – UN SCULPTOR TI ETERNITATE

Născănti enciclopedii lu prezintă sculptorlu Dimitrios Demu ca grec, căţe easti faptu tu Gărţii, alti lu prezintă ca român, căţe bănă tu tinireaţă şi ş-feaţi studiili tu Românie, Venezuela lu tin’iseaşti ca un di artiştil’i a l’iei di prota thesi — noi lu luyursim ama un armânu ţi agiumsi cetăţean a lumil’iei.

Faptu tu 7 di sumedru 1920 , tu hoara Kumaria (Dolian’), ninga muntili Vermion, tu Gărţii, hil’iiu al Iancu Demu ş-ali Hrisa faptâ Buşa, agiumsi tu Românii, Cavarna, cându fu colonizatâ Dobrogea di Sud, Cadrilaterlu.

Tu an’il’ii 1932-1937 Dimitrios feaţi studii la Liceulu “Andrei Şaguna” di câsâbălu Braşov. Cu tuti ca afendu-su vrea s-lu veadâ juristu, andrupat di dadâ-sa dupâ unu anu di studii lu alâsâ dreptul şi chiro di patru an’i (1939-1944) li studie Artili Muşati, la clasa di sculpturâ a profesorlui Corneliu Medrea. Ti jali pisti andoi an’i, dupu ţi avea cunuscutâ atmosfera ali avangardâ bucureşteanâ, prit yinearea la puteari a reghimlui comunistu andrupat di sovietis, mirachea a lui ti expresia artistica libirâ, orighinalâ, modernâ andâmusi tut ma multi chiadiţ.

Cu harea ţi u avea amintâ ma multi concursuri : un cu statuia al Puşkin, ţi easti spusa nica ş-azâ Sankt Petersburg, altu cu statuia al Stalin ţi fu spusâ, chiro di ma mulţa an’i, tu intrata a câsâbălui Bucureşti.

Tu 1951 âl’i fu dat Premiul di Stat. Tu an’il’ii 1952-1964 candu eara membru a Uniunil’iei a Artiştilor Plastiţ di Românie lo parti la multi expoziţii colectivi. Pricunuştearea internaţionalâ u avu nica di tinir, tu anlu 1954 cându spusi Varşovia unâ di capodopirli a lui “ Mira al Icar”.

Tu 1957 ari Bucureşti una expoziţie personalâ ţi s-aleadzi prit nota personalâ şi s-hârseaşti di un muşat sucţes. Tu anlu 1959 ari lucrări tu expoziţii colectivi Helsinki ş-Atena, aprucheati cu mari interes di critica di specialitati. Spirit libir nica dit ahurhita a an’ilor ’60 Dimitrios Demu minduiaşti proiecti di sculpturi tu spaţiu ţi u prezinta dinamica a azbuiraril’iei (ca simbol a libirtatil’iei), ica arucuteri zodiacali ica cosmiţi, seamni a câftaril’iei a mirâl’iei. Itia a fudzearil’iei cătrâ un altu horizontu u avu prit fratili a lui Nicolas ţi bana di mulţa an’i, Venezuela.

Prota u vizită Garţia, hoara iu s-avea amintatâ, tricu prit Iugoslavia, Italie ş-Franţa ş-tu anlu 1965, feaţi una expoziţie individualâ Atena. Tu idyiul an, 1965 fudzi Venezuela tu câsâbălu Lecherias, mardzina di Amarea a Caraibilor. Plantili tropicali cu una muşuteaţâ ahoryea, âmplini di hromi ş-vitalitati âl’i deadira inspiraţie ti proiectili a lui di artâ spaţialâ. Antan’ia lucrari ţi u feaţi Venezuela easti “Fântâna ali Ghenezâ” ţi easti tu câsâbălu venezuelean Barcelona.

Tu 1966 feaţi “Heptaedrul a ţerlui”, lucrari adratâ di cilechi inoxidabilâ, analta di 17 m, unâ tin’iseari ali uminitati. Tu studiul a lui angrâpsit ti opera al Demu, criticlu Waldemar Georgeli luyurseaşti construcţiili spaţiali a artistului ca: “nâscânti minduieri moderni a unui spirit ayâpisitu di minari ş-echilibru tu cari spaţiul easti unâ axâ a unâl’iei structurâ ândreaptâ tu sinfunii cu Cosmoslu eternu”.

Obsesia al Demu ti minari ş-mecanismul a l’iei easti vidzutâ di alţâ critiţ ca una filosofii ţi lu baga omlu ş-uminitatea sum semnul ali creaţie ditu ahurhitâ. Criticlu Alfredo Armas Alfonzo videa tu Demu “Un artistu cu hari ţi ari tu sândzâ tehnea a materialilor, ş-u ufiliseaşti tu scupadz artistiţ”., …”un artistu a curi âl’i da di mânâ tu problemili tehniţi”, …“cu mari hari ti inovaţii”. Tu 1967 Dimitrios Demu feaţi una priimnari tu SUA ş-Canada. Tu idyiul an feaţi lucrarea “Fuentes de los Pajaros” (“Fantana a pul’iloru”) unâ di operli a lui avdzâti. Tu 1968 criticlu Hernan Bricen’o angrâpseaşti ca sculpturli al Demu suntu emblematiţi ti arta spaţialâ, simboluri a libirtatil’iei. Tu idyiul an Demu faţi monumentili “ Soari Tropical” , casabalu Venezuelean Barcelona ş”Fuente de las Perlas” pi nisia Margareta. Ti sculpturli prezentati Paris tu una expoziţii dit anlu 1970 critticlu Jianu Angrapsea câ tu ciclu “Scrieri tu spaţiu” boaţea a inimal’iei s-armunizeazâ multu ghini cu motivlu gheometric, ţiclu “Spaţii dinamiţi” u spuni minarea işişi, azbuirarea, iara ţiclu “Spaţiul diplo interior “ ciuduseaşti prit soluţii tehniţi cu unâ mari puteari di spuneari artisticâ. Lucrărli al Demu suntu alâvdati ş-di criticlu Henry Adams tu revista “Les Arts”. Tu meslu cirişar 1970 Demu participa cu lucrări la Salonea Internaţionalâ XI di Paris. Tu anlu 1971 Dimitrios Demu fu acl’imat New York iu prezentă expoziţia “Sculpturi dit chirolu dit soni” la Olovia Gallery. Tu 1979 ciudusi vizitatorl’i ş-critica cu expoziţia ţi u feaţi Puerto de la Cruz tu cari avea “ Objetos Movible No Identificados” (pi şcurtu OMNI) dimi luyurii nicunuscuti cari s-minâ, ţi tu literatura şiintifico- fantastica li dzaţi UFO, icâ OZN. Tu lucrarea “La Sculpture Moderne en France depuis de 1950”., işitâ tu anlu 1982, Paris, simnata Jianu, Yuriguera ş-Lardera opera al Dimitrios Demu easti prezentatâ aradha cu operli a nâscantor mări sculptori modern’i cumu Brâncuşi, Giacometti, Sotto.

Tu 1990, Dimitrios Demu easti bâgatu cu ma multi operi tu lucrarea “presige de la Peinture et de la Sculpture d’Aujourd’hui dans le Monde”, Les Editions Art et Images du Monde.

Dimitrios Demu tricu tu lumea a aumbrilor tu 30 di sumedru 1997, fârâ s-u veadâ bitisitâ casa muzeu di pi mealu ali Amari a Caraibilor, dişcl’isâ tu prot di cirişar 1999, Lecherias. Aestâ casâ muzeu apânghiseaşti fotografii , luyurii personali cum ş-unâ parti di multili a lui sculpturi. Cu unâ arhitecturâ modernâ, minduitâ di Fruto Vivas, ea sâ spuni ca un mari ocl’iu di beton cari ari una sferâ lundzitâ cu unâ pupilâ ca un cubeu, simbol al Dumnidzâ, pi un fondu ultramarin, cu eşarfi aroşi ş-galbini, mozaicati şi şadi pi unâ chilimi di mozaic ţi ş-u aduţi cu lilici di tuti hromili.

Un loc di framti acaţâ Dimitrie Demu ş-tu Enciclopedia Armâneascâ, ţi u ndreadzi cu mari mirachi ş-pidimo dl.Justin Tambozi ţi tipusi cartea “Dimitrie Demu – un mari sculptor armân ti eternitati” , dit cari li lom datili ti cari va zburam tora seara. Ma s-vreţ s-videţ imaghini cu operli al Dimitrie Demu va s-puteţ s-li aflas pi Internet la ma multi site-uri di Venezuela.

Autor: Irina Paris

România Internațional, 28.08.2013, 11:10

Născănti enciclopedii lu prezintă sculptorlu Dimitrios Demu ca grec, căţe easti faptu tu Gărţii, alti lu prezintă ca român, căţe bănă tu tinireaţă şi ş-feaţi studiili tu Românie, Venezuela lu tin’iseaşti ca un di artiştil’i a l’iei di prota thesi — noi lu luyursim ama un armânu ţi agiumsi cetăţean a lumil’iei.

Faptu tu 7 di sumedru 1920 , tu hoara Kumaria (Dolian’), ninga muntili Vermion, tu Gărţii, hil’iiu al Iancu Demu ş-ali Hrisa faptâ Buşa, agiumsi tu Românii, Cavarna, cându fu colonizatâ Dobrogea di Sud, Cadrilaterlu.

Tu an’il’ii 1932-1937 Dimitrios feaţi studii la Liceulu “Andrei Şaguna” di câsâbălu Braşov. Cu tuti ca afendu-su vrea s-lu veadâ juristu, andrupat di dadâ-sa dupâ unu anu di studii lu alâsâ dreptul şi chiro di patru an’i (1939-1944) li studie Artili Muşati, la clasa di sculpturâ a profesorlui Corneliu Medrea. Ti jali pisti andoi an’i, dupu ţi avea cunuscutâ atmosfera ali avangardâ bucureşteanâ, prit yinearea la puteari a reghimlui comunistu andrupat di sovietis, mirachea a lui ti expresia artistica libirâ, orighinalâ, modernâ andâmusi tut ma multi chiadiţ.

Cu harea ţi u avea amintâ ma multi concursuri : un cu statuia al Puşkin, ţi easti spusa nica ş-azâ Sankt Petersburg, altu cu statuia al Stalin ţi fu spusâ, chiro di ma mulţa an’i, tu intrata a câsâbălui Bucureşti.

Tu 1951 âl’i fu dat Premiul di Stat. Tu an’il’ii 1952-1964 candu eara membru a Uniunil’iei a Artiştilor Plastiţ di Românie lo parti la multi expoziţii colectivi. Pricunuştearea internaţionalâ u avu nica di tinir, tu anlu 1954 cându spusi Varşovia unâ di capodopirli a lui “ Mira al Icar”.

Tu 1957 ari Bucureşti una expoziţie personalâ ţi s-aleadzi prit nota personalâ şi s-hârseaşti di un muşat sucţes. Tu anlu 1959 ari lucrări tu expoziţii colectivi Helsinki ş-Atena, aprucheati cu mari interes di critica di specialitati. Spirit libir nica dit ahurhita a an’ilor ’60 Dimitrios Demu minduiaşti proiecti di sculpturi tu spaţiu ţi u prezinta dinamica a azbuiraril’iei (ca simbol a libirtatil’iei), ica arucuteri zodiacali ica cosmiţi, seamni a câftaril’iei a mirâl’iei. Itia a fudzearil’iei cătrâ un altu horizontu u avu prit fratili a lui Nicolas ţi bana di mulţa an’i, Venezuela.

Prota u vizită Garţia, hoara iu s-avea amintatâ, tricu prit Iugoslavia, Italie ş-Franţa ş-tu anlu 1965, feaţi una expoziţie individualâ Atena. Tu idyiul an, 1965 fudzi Venezuela tu câsâbălu Lecherias, mardzina di Amarea a Caraibilor. Plantili tropicali cu una muşuteaţâ ahoryea, âmplini di hromi ş-vitalitati âl’i deadira inspiraţie ti proiectili a lui di artâ spaţialâ. Antan’ia lucrari ţi u feaţi Venezuela easti “Fântâna ali Ghenezâ” ţi easti tu câsâbălu venezuelean Barcelona.

Tu 1966 feaţi “Heptaedrul a ţerlui”, lucrari adratâ di cilechi inoxidabilâ, analta di 17 m, unâ tin’iseari ali uminitati. Tu studiul a lui angrâpsit ti opera al Demu, criticlu Waldemar Georgeli luyurseaşti construcţiili spaţiali a artistului ca: “nâscânti minduieri moderni a unui spirit ayâpisitu di minari ş-echilibru tu cari spaţiul easti unâ axâ a unâl’iei structurâ ândreaptâ tu sinfunii cu Cosmoslu eternu”.

Obsesia al Demu ti minari ş-mecanismul a l’iei easti vidzutâ di alţâ critiţ ca una filosofii ţi lu baga omlu ş-uminitatea sum semnul ali creaţie ditu ahurhitâ. Criticlu Alfredo Armas Alfonzo videa tu Demu “Un artistu cu hari ţi ari tu sândzâ tehnea a materialilor, ş-u ufiliseaşti tu scupadz artistiţ”., …”un artistu a curi âl’i da di mânâ tu problemili tehniţi”, …“cu mari hari ti inovaţii”. Tu 1967 Dimitrios Demu feaţi una priimnari tu SUA ş-Canada. Tu idyiul an feaţi lucrarea “Fuentes de los Pajaros” (“Fantana a pul’iloru”) unâ di operli a lui avdzâti. Tu 1968 criticlu Hernan Bricen’o angrâpseaşti ca sculpturli al Demu suntu emblematiţi ti arta spaţialâ, simboluri a libirtatil’iei. Tu idyiul an Demu faţi monumentili “ Soari Tropical” , casabalu Venezuelean Barcelona ş”Fuente de las Perlas” pi nisia Margareta. Ti sculpturli prezentati Paris tu una expoziţii dit anlu 1970 critticlu Jianu Angrapsea câ tu ciclu “Scrieri tu spaţiu” boaţea a inimal’iei s-armunizeazâ multu ghini cu motivlu gheometric, ţiclu “Spaţii dinamiţi” u spuni minarea işişi, azbuirarea, iara ţiclu “Spaţiul diplo interior “ ciuduseaşti prit soluţii tehniţi cu unâ mari puteari di spuneari artisticâ. Lucrărli al Demu suntu alâvdati ş-di criticlu Henry Adams tu revista “Les Arts”. Tu meslu cirişar 1970 Demu participa cu lucrări la Salonea Internaţionalâ XI di Paris. Tu anlu 1971 Dimitrios Demu fu acl’imat New York iu prezentă expoziţia “Sculpturi dit chirolu dit soni” la Olovia Gallery. Tu 1979 ciudusi vizitatorl’i ş-critica cu expoziţia ţi u feaţi Puerto de la Cruz tu cari avea “ Objetos Movible No Identificados” (pi şcurtu OMNI) dimi luyurii nicunuscuti cari s-minâ, ţi tu literatura şiintifico- fantastica li dzaţi UFO, icâ OZN. Tu lucrarea “La Sculpture Moderne en France depuis de 1950”., işitâ tu anlu 1982, Paris, simnata Jianu, Yuriguera ş-Lardera opera al Dimitrios Demu easti prezentatâ aradha cu operli a nâscantor mări sculptori modern’i cumu Brâncuşi, Giacometti, Sotto.

Tu 1990, Dimitrios Demu easti bâgatu cu ma multi operi tu lucrarea “presige de la Peinture et de la Sculpture d’Aujourd’hui dans le Monde”, Les Editions Art et Images du Monde.

Dimitrios Demu tricu tu lumea a aumbrilor tu 30 di sumedru 1997, fârâ s-u veadâ bitisitâ casa muzeu di pi mealu ali Amari a Caraibilor, dişcl’isâ tu prot di cirişar 1999, Lecherias. Aestâ casâ muzeu apânghiseaşti fotografii , luyurii personali cum ş-unâ parti di multili a lui sculpturi. Cu unâ arhitecturâ modernâ, minduitâ di Fruto Vivas, ea sâ spuni ca un mari ocl’iu di beton cari ari una sferâ lundzitâ cu unâ pupilâ ca un cubeu, simbol al Dumnidzâ, pi un fondu ultramarin, cu eşarfi aroşi ş-galbini, mozaicati şi şadi pi unâ chilimi di mozaic ţi ş-u aduţi cu lilici di tuti hromili.

Un loc di framti acaţâ Dimitrie Demu ş-tu Enciclopedia Armâneascâ, ţi u ndreadzi cu mari mirachi ş-pidimo dl.Justin Tambozi ţi tipusi cartea “Dimitrie Demu – un mari sculptor armân ti eternitati” , dit cari li lom datili ti cari va zburam tora seara. Ma s-vreţ s-videţ imaghini cu operli al Dimitrie Demu va s-puteţ s-li aflas pi Internet la ma multi site-uri di Venezuela.

Autor: Irina Paris