Astronomlu Nicolae Coculescu

Nicolae C. Coculescu s-amintă tru 31 di alunar 1866, Craiova — şi tricu tru alantâ etâ tru 5 di brumar 1952, Bucuresti hiindalui un astronom roman di arâzgâ armâneascâ.

Tașcu Lala, 30.05.2022, 18:15

Nicolae C. Coculescu s-amintă tru 31 di alunar 1866, Craiova — şi tricu tru alantâ etâ tru 5 di brumar 1952, Bucuresti hiindalui un astronom roman di arâzgâ armâneascâ.

Fu profesor di astronomie la Universitatea din Bucureşti.

Tru 1908 timil’iusi Observatorlu Astronomic di Bucureşti.

Easti cunuscut ti studiili a lui di mecanică ţerească tru ligâturâ cu isapea a perturbaţiilor la planeti.

Bitisi Craiova scoala primară şi liceulu, a deapoa universitatea u feaţi Bucureşti, la Facultatea de Stiinţe, amintândalui licenţa tru matematică tru marţu 1889. Tru andreu 1890, s-dusi Paris iu amintă diznău licenţa tru matematică.

Tru 1892, tu chirolu anda eara cu stagiul la Observatorlu astronomic di Paris, Nicolae Coculescu publică, tru Comptes rendus des seances de l’Academie des sciences de Paris, protlu a lui memoriu di mecanică ţerească cu numa: Sur la stabilité du mouvement dans un cas particulier du problème des trois corps.

Aoa nâs lucreadzâ tră un caz particular mutrindalui problema a aţilor trei corpuri, spunândalui câ treilu corpu nu fudzi alargu, dimi pân di mardzinâ, ama ari unâ stabilitate tru noima spusâ di Hill icâ di Poisson. Aestă lucrari fu lugursită multu di sinfer, ea hiindalui ghivasitâ multu ma amânat dimec, tru anlu 1919, di italianlu Marcolongo tru studiul: Il problema degli tre corpi de Newton ai nostri giorni.

Activitate ştiinţifică:

Coculescu publică un prot memoriu tru ligătură cu yinitoarea teză di doctorat tru matematică tru: Comptes rendus des seances de l’Académie des sciences de Paris în 1894.

Angrapseaţti deapoa tru idyiul periodic memoriul: Sur le developpment approché de la fonction perturbatrice.

Tru 5 di brumar 1895, pârâstiseasti teza tru matematică Sorbona cu un subiectu dit mecanicâ ţerească: Sur les expressions approchées des termes d’ordre élevé dans le développement de la fonction perturbatrice (Tru ligâturâ cu expresiili aprucheati a termen’ilor di ordin analtu, tră dezvoltarea a funcţiil’iei perturbatoari). Aestă teză fu tipusitâ tru: Journal de mathématiques pures et appliqués.

Nintea a tezâl’ei al N. Coculescu mutrindalui funcţia perturbatoari, Darboux spunea că cercetarea a partil’ei prinţipali a unui coeficientu di rangu analtu tră dezvoltarea tru serie tâni maşi di singuralitatea ţi u zugrâpseaşti funcţia pi ţercl’iul di convergenţă. Tutunâoarâ, tut nintea al N. Coculescu, Henri Poincaré avea adusâ funcţia perturbatoari di dauă variabili la unâ funcţie (x) di unâ singură variabilă.

N. Coculescu studiadză tru teza a lui aestâ funcţie (x), cu cilâstâsearea tră determinarea a singularitatil’ei. Ama aesti singularităţ era dati de ecuaţii de grad tru scarâ multu analtâ, lucurlu ti aflarea a lor hiindalui multu zorlea.

După ţi studiadză ama ndaua cazuri particulari, N. Coculescu agiundzi pi isapea că tră perturbaţiili dit sistemlu solar ari maşi un gol punctu singular pi conturlu di convergenţă. Nchisindalui di la aestu punctu şi avandalui tru isapi teorema al Darboux, u află partea prinţipală a coeficientului general a lui (x), aţea ţi va s-dzâcâ câ u ndreadzi problema bâgatâ di Poincaré mutrindalui funcţia perturbatoari dit problema a aţilor trei corpuri.

Turnat tru patridâ după ţi ş-ţânu teza di doctorat tru matematică, N. Coculescu lucră la catedra di astronomie si geodezie di la Universitatea di Bucureşti, di la 1 di brumar 1895 ca suplinitor şi deapoa dit 28 di mai 1896 ca profesor titular, catedră pi cari u avu ma ninti Dimitrie Petrescu di la thimil’iusearea a universitatil’ei.

Deapoa, prota cilastaseari a lui fu realizarea a Observatorlui astronomic di Bucuresti, lucru bâgat tru practico tâş tru anlu 1908 – după 12 di an’i di câftări pi ninga oficialităti.

Observatorlu astronomic di Bucuresti eara dotat tru aţel chiro cu un ecuatorial diplo, vizual si fotografic, cu luneti di 38 di cm diametru si 6 m lundzimi focalâ, un ţercl’iu meridian di 19 di cm diametru şi 2,35 m lundzimi focală, unâ pendulă fundamentală.

Observatorlu u tânea şi distribuia oara, idyealui ca tru dzuua di azâ.

Tru anlu 1933, sum coordonarea al N. Coculescu, Observatorlu astronomic lo parti la a daua operaţiuni mondială mutrindalui apufusearea a longitudinil’ei.

Cursul di mecanică ţerească, tipusitu tru 1905 di N. Coculescu acaţâ tru isapi şi li spusi şi perturbaţiili fapti di sateliţl’ii al Jupiter. A deapoa cursul di astronomie teoretică, dit 1929, spuni tră astronomia sferică, sistemlu planetar şi astronomia siderală.

N. Coculescu ari publicatâ multu puţânu. Ahurhi cu memorii interesanti tru “Comptes rendus” ali Academie di Stiinti di Paris, a deapoa dupu turnarea tru patridâ numata publică ici ţiva original tru niţi un periodic matematic naţional icâ mondial.

Tru 1893, tru chirolu cându eara cu studiul Paris, lo parti sum cumandusearea al Henri Deslandres la unâ expediţie tru Senegal, tra s+adarâ observaţii tru localitatea Foundiougne tru perioada anda s+adarâ unâ eclipsâ di Soare – 4/16 di apriliu.

Nicolae Coculescu fu un formator di astronomi şi fu realizatorlu a Observatorlui astronomic din Bucureşti. Gheorghe Demetrescu, Constantin Popovici şi C. Pârvulescu âl i pricânoscu unâ parti dit formarea a lor ca astronomi şi al Nicolae Coculescu.

La Observatorlu astronomic, tru biroulu a directorlui, ari unâ ayalmâ tru ntulemnu al Nicolae Coculescu, adrat di pictorlu Aurel Bordenache.

Fu membru thimiliusitor ali Academie de Stiinţe dit România.

Lucrări:

– Sur les expressions aprochées des termes dordre élevé dans le développement de la fonction pertrubatrice, easti teza a lui di doctorat

– Sur la stabilité du mouvement dans un cas particulier du problème des trois corps 1892,Paris).

Armanipsearea: Tascu Lala