Soarli cu furnidzli / Pilicanlu amirâ / Yumârâţlu cu lundarlu
Soarli şi furnidzli
Tu câldura şi harau-a vearâl’ei, furnidzli s-adunarâ tu un ubor şi componarâ un cântic ti amirălu-a lor, Soarli.
– Soarli easti amiră
Amiră a tutulor!
Fârâ di ocl’ii-a lui muşaţ
Tuţ him anvirinaţ.
El cu cântic yini
Şi-cându l’iu arcoari
Tu-a lui muşaâ ocl’I
Totna câldurâ ari!
Soarli, ca soari! El totna arâdi, arţdi cu tuţ. Ma, tut ma multu s-hârseaşti şi arţdi cu lâcârtorl’ii, hârioşl’iim pilaţl’ii şi tuţ şi u vor bana cu tuti muşuteţ. Anamisa di tuţ aşei suntu si lâcârtoarili furnidz. El, Soarli, li mutreaşti di analtu şi mirachea lâ u umpli. Câldurâ şi maşi câldurâ. Aţea şi furnidzli caftâ! Lu aprindi foclu tu cireaplu-a lui, lu sâligheaşti foclu ci pirili şi yiptul pi aguyun’ii lu coaţi cu tuti alanti imişi.
Lâcârtoarili furnidz fârâ dânâseari veara tutâ lucreadzâ şi u adunâ birchetea tu ambarurli-a lor.
Aşi lâcârtoari şi livendi, furnidzli li umplu ambărurli cu mâcari. Iarna u aşteaptâ cu discurmari, cântari şi priviseari. S-hârsescu furnidzli şi s-discurmâ deadun cu Ciatrafilu, cari iarna tutâ lâ cântâ, a eali ca “steali di mârdzeali” s-privisescu şi a Soarilui cu un ocl’iu l’I aminâ şi-l’I grescu. L’I grescu cu arâsu la eali s-ducâ, s-lu hţrseascâ, s-lu başi şi tu braţâli a lor s-lu anfaşi.
Di marea harauâ a soarilui cu livindeaţa şi mâreaţa-a lor, totna lâ grea:
– Eali, aesti, suntu a meali “steali di mârdzeali”!
Marea balcâ
N’iatâ şi boi ari,
A n’ica
Ma mari dulţeami ari!
Pilicanlu amiră
La unâ gimbuşi s-adunarâ tuti n’iţ priciuri. Vini şi pilicanlu.
Cându lu vidzurâ priciurli di tin’ie mari s-ascularâ şi-lu ghinuirâ. Pilicanlu dupu aţea…fudzi! Priciurili acâţarâ s-ciuciurâ:
-Pilicanlu easti amirâ! Amiră pi tuti bălţâ, putopuri, aruuri, ghioluri şi pi ţerlu-a n’iţlor yaţâ.
-Aşi easti! Gri Broscul şi antribari bâgă la tuţ. Ti ţi easti pilicanlu amiră?
Tuţ grirâ cu fricâ:
– Că ari lundzâ cicioari,
Că ari stumachi mari,
Că ari tindanâ lungâ,
Că ari gurâ ca pungâ,
Că ari limbâ ca svungu,
Că ari ocl’ii ca di zmei.
Şi tu soni cu tin’ie tuţ deftur grirâ tu unâ boaţi:
– Ari! Pilicanlu ari şi-archi ca di cal, ocl’ii ca di zmei, tut veadi, tut! Şi că sta tu un loc ca amirâ şi amut! Fricâ nâ da, haraua nâ-u l’iea!
Broscul li aplică urecl’ili şi s-simflusi cu tuţ cum dzâsirâ că Pilicanlu easti amiră. Frica gri, curaja s-aspusi.
…………………………………………………………………………………………..
Frica ma greaşti!
Curajea s-aspuseaşti,
Apunti s-adarâ,
Arâdearea s-treacâ
Că-I ca ăuriclu pi yacâ!
Yumârâţlu cu lundarlu
S-chiru tu pâduri di-a lui dadâ Yumârâţlu. Anchisi s-u caftâ, ma tu loclu a ei lu stâvârsi Lundarlu. Cându-l vidzu ahtari piros, silnos, cu dinţâl’ii cât el mări, s-fricui şi l’i dzâsi:
– Bunâ dzua, lali lundar! Mini escu n’ic yumârâţ, slab escu şi oasili-n’i si cunoscu, ma şi-trei dzâli nu am mâcatâ, stihurnisit escu di tut. Dada mi alâsă, tati mi avină şi mea tora, mini escu chirut şi nivrut. Alag pit pâduri cu mintea chirutâ şi nu ştiu ţi s-adar… Agiutân’i, ti pâlcârsescu s-u aflu dada şi ea va ţâ pâlteascâ ti chirolu chirut şi ti agiutorlu ţi va-n’i lu dai! Dzâsi yumârâţlu itru.
-Ahaaa! Gri lundarlu. N’ic eşţâ! N’ic yumârâţ! N’ic, ama mintea ţâ lucreadzâ ca mari. Tu caplu-ţ mulgtidrâcurii ai. Ma, aşi că eşţâ nica n’ic şi nu pot di tini s-mi câlescu, hai ca va ti agiut! Ma nâinti s-anchisim s-l’i câftăm a tăi pârinţâ şi cum avem cali ti imnari, ia mutâ ciciorlu s-ţâ ved câlcân’ili ş-nu ţâ criparâ, petali s-ţâ bag şi dupu aţea pit pâduri s-anchisim!
– Ghini, ghini, lali lundar! Cum va-s dzâţ tini! Gri yumârâţlu.
U mutâ coada-n dzeanâ, lu mută ciciorlu şi l’iu plâscâni scloţa tu dinţâ. Lu agudi cu coada pi doil’ii ocl’i şi fudzi cu alâgarea di-şi-ascâpă bana. Cându agiumsi-n hoarâ, dânâsi la un aruur şi ş-dzâsi:
– Eh, ţi gioni escu! Ti niham va-l mâcam lundarlu, ama n’i ticni că dintili mi durea şi-lu alâsai s-bâneadzâ!
Yumârâţlu negurâ acâţă şi tu pâduri altâoarâ nu-s turnă şi la mărli priciuri tu banâ nu andzână!
Toma Enache, 07.10.2021, 11:16
Soarli şi furnidzli
Tu câldura şi harau-a vearâl’ei, furnidzli s-adunarâ tu un ubor şi componarâ un cântic ti amirălu-a lor, Soarli.
– Soarli easti amiră
Amiră a tutulor!
Fârâ di ocl’ii-a lui muşaţ
Tuţ him anvirinaţ.
El cu cântic yini
Şi-cându l’iu arcoari
Tu-a lui muşaâ ocl’I
Totna câldurâ ari!
Soarli, ca soari! El totna arâdi, arţdi cu tuţ. Ma, tut ma multu s-hârseaşti şi arţdi cu lâcârtorl’ii, hârioşl’iim pilaţl’ii şi tuţ şi u vor bana cu tuti muşuteţ. Anamisa di tuţ aşei suntu si lâcârtoarili furnidz. El, Soarli, li mutreaşti di analtu şi mirachea lâ u umpli. Câldurâ şi maşi câldurâ. Aţea şi furnidzli caftâ! Lu aprindi foclu tu cireaplu-a lui, lu sâligheaşti foclu ci pirili şi yiptul pi aguyun’ii lu coaţi cu tuti alanti imişi.
Lâcârtoarili furnidz fârâ dânâseari veara tutâ lucreadzâ şi u adunâ birchetea tu ambarurli-a lor.
Aşi lâcârtoari şi livendi, furnidzli li umplu ambărurli cu mâcari. Iarna u aşteaptâ cu discurmari, cântari şi priviseari. S-hârsescu furnidzli şi s-discurmâ deadun cu Ciatrafilu, cari iarna tutâ lâ cântâ, a eali ca “steali di mârdzeali” s-privisescu şi a Soarilui cu un ocl’iu l’I aminâ şi-l’I grescu. L’I grescu cu arâsu la eali s-ducâ, s-lu hţrseascâ, s-lu başi şi tu braţâli a lor s-lu anfaşi.
Di marea harauâ a soarilui cu livindeaţa şi mâreaţa-a lor, totna lâ grea:
– Eali, aesti, suntu a meali “steali di mârdzeali”!
Marea balcâ
N’iatâ şi boi ari,
A n’ica
Ma mari dulţeami ari!
Pilicanlu amiră
La unâ gimbuşi s-adunarâ tuti n’iţ priciuri. Vini şi pilicanlu.
Cându lu vidzurâ priciurli di tin’ie mari s-ascularâ şi-lu ghinuirâ. Pilicanlu dupu aţea…fudzi! Priciurili acâţarâ s-ciuciurâ:
-Pilicanlu easti amirâ! Amiră pi tuti bălţâ, putopuri, aruuri, ghioluri şi pi ţerlu-a n’iţlor yaţâ.
-Aşi easti! Gri Broscul şi antribari bâgă la tuţ. Ti ţi easti pilicanlu amiră?
Tuţ grirâ cu fricâ:
– Că ari lundzâ cicioari,
Că ari stumachi mari,
Că ari tindanâ lungâ,
Că ari gurâ ca pungâ,
Că ari limbâ ca svungu,
Că ari ocl’ii ca di zmei.
Şi tu soni cu tin’ie tuţ deftur grirâ tu unâ boaţi:
– Ari! Pilicanlu ari şi-archi ca di cal, ocl’ii ca di zmei, tut veadi, tut! Şi că sta tu un loc ca amirâ şi amut! Fricâ nâ da, haraua nâ-u l’iea!
Broscul li aplică urecl’ili şi s-simflusi cu tuţ cum dzâsirâ că Pilicanlu easti amiră. Frica gri, curaja s-aspusi.
…………………………………………………………………………………………..
Frica ma greaşti!
Curajea s-aspuseaşti,
Apunti s-adarâ,
Arâdearea s-treacâ
Că-I ca ăuriclu pi yacâ!
Yumârâţlu cu lundarlu
S-chiru tu pâduri di-a lui dadâ Yumârâţlu. Anchisi s-u caftâ, ma tu loclu a ei lu stâvârsi Lundarlu. Cându-l vidzu ahtari piros, silnos, cu dinţâl’ii cât el mări, s-fricui şi l’i dzâsi:
– Bunâ dzua, lali lundar! Mini escu n’ic yumârâţ, slab escu şi oasili-n’i si cunoscu, ma şi-trei dzâli nu am mâcatâ, stihurnisit escu di tut. Dada mi alâsă, tati mi avină şi mea tora, mini escu chirut şi nivrut. Alag pit pâduri cu mintea chirutâ şi nu ştiu ţi s-adar… Agiutân’i, ti pâlcârsescu s-u aflu dada şi ea va ţâ pâlteascâ ti chirolu chirut şi ti agiutorlu ţi va-n’i lu dai! Dzâsi yumârâţlu itru.
-Ahaaa! Gri lundarlu. N’ic eşţâ! N’ic yumârâţ! N’ic, ama mintea ţâ lucreadzâ ca mari. Tu caplu-ţ mulgtidrâcurii ai. Ma, aşi că eşţâ nica n’ic şi nu pot di tini s-mi câlescu, hai ca va ti agiut! Ma nâinti s-anchisim s-l’i câftăm a tăi pârinţâ şi cum avem cali ti imnari, ia mutâ ciciorlu s-ţâ ved câlcân’ili ş-nu ţâ criparâ, petali s-ţâ bag şi dupu aţea pit pâduri s-anchisim!
– Ghini, ghini, lali lundar! Cum va-s dzâţ tini! Gri yumârâţlu.
U mutâ coada-n dzeanâ, lu mută ciciorlu şi l’iu plâscâni scloţa tu dinţâ. Lu agudi cu coada pi doil’ii ocl’i şi fudzi cu alâgarea di-şi-ascâpă bana. Cându agiumsi-n hoarâ, dânâsi la un aruur şi ş-dzâsi:
– Eh, ţi gioni escu! Ti niham va-l mâcam lundarlu, ama n’i ticni că dintili mi durea şi-lu alâsai s-bâneadzâ!
Yumârâţlu negurâ acâţă şi tu pâduri altâoarâ nu-s turnă şi la mărli priciuri tu banâ nu andzână!
Sursă imagine 1: http:/browse.deviantart.com?q=pelican#d29ebqv
Ascultaţ aoa –>
