Premierul român, Marcel Ciolacu, avu muabeti, Berlin, cu canţelarlu Olaf Scholz ti Schengen, ti flancul estic al NATO și ti ligătura bilaterală.
Şeflu a statlui român, Klaus Iohannis, vulusi, la București, dicretele cari promulgă năili Nomuri ali Educație.
România cilăstăseaşti, ama nu cu hăiri, di ma mulță añi, sintră tru Spațiul europian di libiră urdinari. Nădiili crescu unăoară cu priloarea a prezidenţiillei europiani di cătră Spania.
Ucraina aputrusită di askerili aruse şi Republica Moldova viţină (ex-sovietică, majoritar românofonă) armân pi agenda a apufusitorloru europeañi.
Bucureştiul şi Washingtonul năpoi ş-lu spunu andrupămintul tră Ucraina aputrusită di ruşi.
România easti aproapea saproaki ună nauă tranşă, di aproapea 3 miliardi di euro, ditu păradzllii pruvidzuţ tru PNRR.
Legislativlu român adopta un proiectu di nom mutrinda scutearea a pensiilor speţiali a parlamentarilor.
Apili cabaia mări dusiră la moartea a unui bărbat și feaţiră zñii importante tru ma multi locări ditu România.
Premierlu român Marcel Ciolacu feaţi, Chişinău, prota-a lui vizită externă.
Niifharistusiţ di turlia tru cari pot ta shibă, tu yinitoru, pensiile a lor, giudicătorii şi procurorlli ditu România dănăsiră lucărlu
Curtea Constituțională di Chișinău declară niconstituționalu partia ȘOR cumăndusită di oligarhul Ilan Șor, condamnat tră rolu ţi lu avu tru furlăkea a miliardului.
Tru România, un nău gazoductu va sfacă ligătura anamisa di resursele exploatate tru Amarea Lae şi Europa Centrală.
Năulu guvernu Ciolacu amintă fără probleme votlu di piatusini a Parlamentului di București, diadi giuratlu dituintea a prezidintului și dimăndă protili misuri.
România ari nai ma marea pondiri di cetăţeni expuşi dinintea ali urfañe ditu arada a statilor UE.
Demisia-a premierlui liberal Nicolae Ciucă dişcllidi calea-a rocadăllei cu PSD la şefia a guvernului român.
