Recordurli excepţionale di temperaturi ditu emisfera nordică feaţiră ca alunarlu 2023 shibă pi cali ta sagiungă nai ma călduroslu mesu alunaru ditu istoria misurărloru
Transportatorlli di yipturi suntu aspăreaţ că Portul Constanţa poati sagiungă pi un blocaj tru condiţiile tru cari volumlu di yipturi ditu Ucraina va u facă diplo cantitate.
Bucureşti s-bitisi mini-remanierea guvernamentală.
Dalga di căldură va shibă tu idyea scară şi dzălili ţi yinu tru România, acă va saibă ñiţ variații di temperatură di la ună dzuuă la alantă. Media-a temperaturilor maxime va shibă anamisa di 34 și 38 di gradi Celsius tru ma marea parti ditu văsilie.
Ministrul român a Lucărlui, social-democratlu Marius Budăi, dimisionă dupu căvgălu mutrinda casili tră auşi
Parlamentul European vulusi, cu largă majoritate, ună rezoluţie pritu cari caftă a Consiliului Uniunillei Europeane saprobă adirarea ali Românie şi Vărgărie la Spaţiul Schengen.
Liderlli NATO, andămusiţ Vilnius, apufusiră să u simplifică aderarea ali Ucraină la Alianţă şi screască agiutorlu militar şi logistic dat a Kievlui, ama momentul aderarillei şi condiţiile cari va slipsească shibă ndreapti nica nu fură apufusiti.
Lituania easti nicukira a unlui summit NATO lugursitu di mari simasie tră securitatea-a lumillei libiră.
După căvgălu număsitu Azilili a lăhtarillei, tru România sfac controale la ţentrili iu suntu internaţi cilimeañi, auşi şi pirsoani cu dizabilităţ.
Emisiunea Armânească dit 07.07.2023
Gioi fu dişcllisă ti urdinari apuntea suspendată pisti Dunăre di Brăila, ună investiţie majoră tru infrastructura rutieră ditu România.
Premierul român, Marcel Ciolacu, avu muabeti, Berlin, cu canţelarlu Olaf Scholz ti Schengen, ti flancul estic al NATO și ti ligătura bilaterală.
Şeflu a statlui român, Klaus Iohannis, vulusi, la București, dicretele cari promulgă năili Nomuri ali Educație.
România cilăstăseaşti, ama nu cu hăiri, di ma mulță añi, sintră tru Spațiul europian di libiră urdinari. Nădiili crescu unăoară cu priloarea a prezidenţiillei europiani di cătră Spania.
Ucraina aputrusită di askerili aruse şi Republica Moldova viţină (ex-sovietică, majoritar românofonă) armân pi agenda a apufusitorloru europeañi.
