Proiectul Avdhela -- Biblioteca a culturâl’ei arămănească - easte unâ turlie di paralelâ a literaturâl’ei armâneascâ, a cure loc di...
La 2 alonar, di-tru anulu 1992, di 25 di an’i di cându fu canonizat, adică numit sâmtu, tru mesulu cirişar, la data 20, - la 2...
Cum tru mesului cirişar, ţi him tora, tiniril’i studioşi deadun cu dascal’il’i a lor, care l’i nveaţâ, bitisescu un an di studiu şi si...
Dzâlile aeste, 19-27 cirişar, si desfăşoară tru câsâbălu Constanţa di la Pontul Euxin, din România, un festival Internaţional...
Un articol di comemorare, cama ghine dzâs articol di omagiare, dupa cum dzâţe autorulu, omagiare a istoricului şi lingvistului Nicolae-Şerban...
Tru işita mesului mai -- Dzuua a Român’ilor di Pritutţido ! Easte unâ sărbătoarea a identitatil’eiromânească, sârbâtoarea ţi ndoi...
Tru dzâlile 24-28 mai, di m’iercuri pânâ dumânicâ si ţânu Bucureşi, Pânâgh’irlu internaţional di carte ţi si ţâne cathe an...
23 mai easte dzuuâ di mare semnificaţie trâ armân’i. Supuşi creştin’i, tru anulu 1905, tru Imperiul Otoman, care eara lândzidulu a...
Evenimentu teatral în România. Luni, septamăna tricută, 8 mai, tru câsâbălu Timişoara, di România si feaţe Gala a Premiilor Uniter (a...
Dzuua di 9 mai are unâ triplâ importanţă trâ români. Prota importanţă, ma sâ zbur`m cronologhic, easte aţea că aoa şi 140 di anI si...
Suţata “Fara Armânească dit România” faţe copus la nivel European tra s-agiută tiniril’i armân’i şi cilimean’il’i sâ si...
Livia Deac: Mama fu martata cu pictorlu Stere Becu, arman. Bana, pirmituserli, ca filmi, ca tru realitati u dusira mama cata tata teatru…ama io banaiu cu mama tu aumbra a protlui nicukiru a mamalei cari mi vru si atumtea aprukeaiu prota simita di arman.
Io tu soni va s-dzâcu haristo si a vauâ, haristo multu si la tut armânili cari lu ascultâ aestu radio. Aestu radio s-avdi. S-avdi s-tu Românie, ma s-avdi s-nafoarâ di Romanie, multu largu. Asi s-cu Sia, nâ cânâscum, si ani pari câ a s-adram multi lucri
Un manuscris a scriitorului armân Constantin Constante (1877-1964) fu prezentat siptâm`na tricutâ, viniri, 21 apriliu, la Suţata Culturalâ...
Nicolae-Şerban Tanaşoca (amintat tru 3 di sumedru 1941, Bucureşti – tricu tru alanta eta tru 7 di apriiur 2017, Bucureşti) fu filolog şi istoric român, specialistu tru filologia clasică, tru studiul ali civilizaţie bizantina şi a culturlor dit Balcani.
