România caftă tiñisearea a ndrepturlor a omlui tru Ucraina viţină, aputrusită di askerili ruse.
Senatlu şi Camera Deputaţlor di București ahărdziră ună andamasi comună cu itia că s-umplu un an di la declanşarea a polimlui ditu Ucraina.
România condamnă spunerli psefti aruseşti mutrinda Transnistria secesionistă.
Bucureştiul ndrupaşti consecvent Republica Moldova viţină (ex-sovietică, majoritar românofonă).
România ma largu va u ndrupască Ucraina, ahătu kiro cătu va shibă ananghi, spusi prezidentulu Iohannis, Varşovia, la summitul B9.
Fostu ministru di Interne şi consilier prezidenţial tră securitati, Dorin Recean u prilo căpia a Executivlui ditu Ripublica Moldova.
Un alumtâtoru ti ascâparea a limbâllei şi a culturâllei armâneascâ
România şi landul Bavaria vor să-şi anvărtuşeadză ligăturli bilaterali.
Nu maş riscurile di securitate, ama şi ayălisearea-a reformelor potu shibă furñiili ti alăxearea a guvernului ditu Republica Moldova (majoritar românofonă).
Prezidentulu ucrainean, Volodimir Zelenski, lă căftă a liderloru europeani agiutoru suplimentar tră văsilia a lui, nica şi avioane di alumtă.
120 di salvatori români, cu echipamente şi aftuchinati di transport cilăstăsescu, tru aestu kiro, tru Turchia agudită di cutreamburu.
Ma multi văsilii europene, ntră cari şi România, deadiră agiutoru ali Turchie, după cutreamburlu devastator cari agudi aestă văsilie.
Bucureştiul ndrupaşti niacumtinatu Republica Moldova, greu zñiipsită di uruteţli a polimlui ditu Ucraina viţină.
MIHAIL G. BOIAGI easti unlu di proţl’ii gramaticean’i tu Balcan. Nu-avemu multi hâbãri trâ bana alu Boiagi. Stimu câ s-amintã Budapesta, tu...
Sindicatele ditu ma multi sectoare ditu România ndregu năi acțiuni, tră sfacă timbihi ti căftărli a lor