Zona Euro, tru recesiune tehnică
Uniunea Europeană aprăftăsi safirească la limită di recesiunea, nu ama şi zona euro, ditu cari fac parte 20 di state
Ştefan Stoica, 09.06.2023, 13:34
Economia zonăllei euro s-apridună emu tru primul trimestru ditu 2023 emu şi tru sonea di trimestru ditu 2022, dimăndă, gioi, Oficiul european di statistică, Eurostat. Tehnic, aesta nsimneadză intrarea tru recesiune tră economiile a statelor ditu UE cari au adoptată moneda unică. Iniţial, Eurostat avea dimăndată ună dănăseari tru sonea di trimestru ditu 2022 comparativ cu trimestrul precedentu şi ună creaştire di 0,1% tru primlu trimestru ditu 2023. Li revizui, ama, ţifrele, iar aestea spunu scăderi ale PIB-ului zonei Euro cu 0,1% tru dauli trimestre. Di altă parte, economia Uniunii şi a zonei euro nregistrară ună creaştire di 1% tru primul trimestru ditu 2023, comparativ cu idyea perioada ditu 2022. Pi protili locuri tru ti mutreasti avansul Produsului Intern Brut suntu Spania, Cipru si Malta, tuti cu pisti 3 procente, deapoa yini România, cu 2,8%. Diclinuri cabaia mari avură Estonia, Lituania şi Ungaria. Pi baza a datelor ajustate sezonier, PIB-ul UE şi a zonăllei euro eara cu 2,9% şi, respectiv, cu 2,2% pisti nivelu nregistrat tru trimestrul patru ditu 2019, atelu ditu soni ninti di pandimie.
Dimi, economia zonei euro intră tru recesiune tru protlli trei mesi a alustui an, kiro tu cari UE u evită recesiunea. Tru UE, nai ma marea creastire economică tru primul trimestru ditu 2023, comparativ cu treilli meşlli di ma ninti, s-nregistră tru Polonia, Luxemburg şi Portugalia, iara nai ma semnificativ diclin tru Irlanda, Lituania şi Ţările di Nghiosu. România nregistră ună creaştire di 0,1% tru primul trimestru ditu 2023, comparativ cu precedentele trei meşi, cându PIB-ul avu un avans di 1%. Revizuirea semnificativă operată di Eurostat s’exighiseasti prota pritu năili date mutrinda evoluţia ali Germanie, motorlu economic principal ali Europă, cari spuni că aesta intră tu arada a llei tru recesiune la ahurhita anlui 2023, di itia a dificultăţilor nregistrate di sectorul industrial. Suntu seamni di ntribari şi tu ligătură cu perspectivele tră tut anlu 2023. La giumitatea a meslui mai, Comisia Europeană miza pi ună creştere di 1,1% tru 2023, tră ateali 20 di state cari fac parti ditu zona euro. Tora, ama, aestă ţifră pare una optimistă, lugursi economistul a unei importante bănţă di pe continent, cari prognozeadză ună creştere di maş 0,5% tră tut anlu.
Uidisitu cu Charlotte di Montpellier, economia europeană easti tru ună fază di stagnare şi tricu cu greu iarna di itia a şoclui energetic. Acă cotaţiile la gaze şi petrol scădzură tru meslli ditu soni, explozia di anul tricut a păhadzloru avu un impact important ti pistipsearea a nicukiratiloru, cari ş-ñicurară consumul. Economia europeană easti zñiipsită şi di creastirea a tocurloru di referinţă di către Banca Centrală Europeană, misură cari ñîcureadză căftarea di mpărmuturi şi dănăsescu investiţiile, maxus tru sectorul imobiliar, antrenânda ună scădeari a activitatillei tru construcţii. Dănăsearea economică constatată tru SUA şi revenirea sum aştiptări tru China zñiipsescu şi eale, exporturli europene.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
