Xeri sertă tru Europa
Tută Europă salumtă cu căldura și xerea.
Roxana Vasile, 09.08.2022, 13:15
Franța easti tru catandisi di alertă. Italia faţi isapi ti zñiili agricole di miliardi di euro. Olanda, Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația s’ampulisescu cu dificultatea tra s’asiguripsească furaji ti prăvdză. Tru Spania, volumili di apă adunati tru bazine sunt, tru aestu kiro, cu pisti unu cirecu ma ñiţ andicra di media pi dzaţi añi. Tu ţi mutreaşti Portugalia, apa ditu lacurli di acumulare tră centralele hidroelectriţi easti la giumitati ditu media pi șapti añi.
S’nu agărşimu niţi incendiile cari zñiipsescu văsilii ditu sudlu ali Europă ! Iara tuti aestea au ună idyea cauză- căldura excesivă și xerea sertă.
Și România nu faţi excepție. Aproapea 243.000 di ictări ditu 30 di giudeţe, dimi ditu trei cirecuri di văsilie, sunt zniipsiti di xeri. Aţeali ditu soni dati centralizate di Ministerlu al Agricultură şi Dizvoltari Rurală spuni că suprafaţa calamitată easti tru creaştiri andicra di bitisita a stămânăllei tricută, cându 28 di giudeţe avea dimăndată că aproapea 230.000 di ictări eara zñiipsiti di ixkea apăllei. Nai cama multu trapsiră agărli di gărnu şi triticale, un hibrid di gârnu şi sicară : suprafaţa calamitată alină la 133.000 di ictări. Yinu deapoa suprafeţili siminati cu ordzu, orzoaică, uvedzu şi sicară – 20.000 di ictări, rapiţă – 24.000 di ictări și misuru – 40.000. Agricultorllii suntu lăhtărsiţ şi spun că va s’aibă keardiri multu mări.
Ministrul ali Agricultură, Petre Daea, lă tăxi un ghid di buni practiţ, adratu cu Academia di Ştiinţe Agricole şi cu aţelli nai ma valoroşi specialişti ditu România, di itia că, tru minduita al năsu, xerea poate s’hibă combătută nu maş pritu adăparea a culturilor, ama şi pritu tehnologiile băgati tru lucru şi pritu alidzearea a soiurlor. Tru ţi mutreaşti udărli, România lipseaşti s’agiungă, până tru 2027, la 2,6 miliuñi di ictări di suprafaţă udată, tră cari s-pruvidzură 1,5 miliardi di euro di la bugetlu naţional — cundille idyiulu ministru Petre Daea.
Tru ună postare pi unu şingiru di socializare, el angrăpseaşti că băgarea tru lucru a programului di reabilitare a sistemului di udari aprobat, tora ma niti, di Guvernu lipseaşti să s’facă cafi dzuuă, fără dănăseari. Oficialu feaţi și un apel la responsabilitate: nu pot s’hibă alăsati nanăparti aspărdzerli ţi sfeaţiră pi hiotea a kirolui. Nibunillea ică ixikea di acțiune pot să s’veadă, tru născănti cazuri, pritu vegetație forestieră cari acăţă tută secțiunea a canalelor di irigații, pritu canali asparti ică pritu stațiili di băgari sumu presie ţi fură asparti.
Lucrările di reabilitare ahurhiră, ama easti importantu s’avemu ngătanu și s’ţănemu ma largu aţeali ţi adrămu, s’nu mata aspărdzemu – cundille ministrul ali Agricultură.
Ari, tru România, ama, multi contraexemple, dimi lucrări ghini cumădusiti tru teren ţi s’yilipsescu tru produsili amintati, a curi calitate nu easti cu ici ţiva ma nghiosu di iţi altă exploatație ditu văsiliili fanion ali agricultură europeană. S-nu mata spunemu şi atea că adunarea a biriketillei s’bitisi tru România, tută producţia easti adunată tru măgăzii, iar cantitatea amintată va s’asiguripsească ananghea di consum ali văsilie, existânda nica şi căbilea ti exportu.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearia: Taşcu Lala
