Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Voltă virtuală a băseriţloru maramureșeani ditu lemn

Aştirnutu tru nordul ali Românie, Maramureșlu easti ună regiune multu muşeată ditu videala turistică, di itia a muşuteaţăllei cu fisea şi a averloru etnofolcloriţi.

Voltă virtuală a băseriţloru maramureșeani ditu lemn
Voltă virtuală a băseriţloru maramureșeani ditu lemn

, 15.01.2022, 17:08

Aştirnutu tru nordul ali Românie, Maramureșlu easti ună regiune multu muşeată ditu videala turistică, di itia a muşuteaţăllei cu fisea şi a averloru etnofolcloriţi. Adză nă dănăsimu dinintea a veclliloru băseriţ di lemnu di aoa, pi cari puteț s’li videţ ditu iţi kiuşe a lumillei, di itia a născăntoru piryuri virtuale adrati pritu unu şingiru di proiecte aleapti.



Româñilli sunt un populu criștin, iara băsearica easti aştirnută tu misuhorea a hoarăllei, idyealui cum și Dumidzălu easti nolgica a Universului, spuni Maria Mirela Poduț, di la Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturăllei tradiționale Liviu Borlan” Maramureș:


Centrul a nostru giudeţeanu vru s’bagă tu valoare aesti monumente. Singirlu a aluştoru proiecte fu nkisitu di Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturăllei tradiționale Liviu Borlan” Maramureș ninti ta s’nkisească actuala pandemie, cându nică nu șteam că va s’dizvărtimu ahătu multi activităț online. Tru perioada 2018-2020, pritu proiecte di idyea turlie, eara cercetate băseriţ veclli ditu alti trei zone etnografiţi: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Maramureșului. Tru 2021, documentarea s-teasi tru zona Țara Codrului, aţea di a patra zonă etnografică, aflată parțial tru giudețlu Maramureș. Aşe, s’bitiseaşti un ţiclu ţi ari scupolu s’adară ună imagine panoramică a tutulor băseriţilor ditu lemn cu statut di monumentu aflate tru aţeali patru zone etnografiţi a Maramureșlui: Maramureșlu istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului.



Protili atestări ngrăpsiti a localităților ditu zona Codrului alăncescu tru secolu XIII-ţi. Ghini ma căţe fu aleaptă aestă regiuni? Maria Mirela Poduț, di la Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturăllei tradițională Liviu Borlan” Maramureș:


Easti aştirnută tru nord-vestul ali Transilvanie, reprezintă un spațiu ghini zuyrăpsitu ditu videală etnografică. Pi hiotea a kirolui s’vidzură influențe multiple ditu partea a regiunilor etnografiţi ditu viţinată. Alli si spuni Zona Codrului, di itia că tru tricutlu kiro eara anvălită di păduri mări di cupaciu și di fag, ama adză tru amprotusa suntu vălliurli şi ohturli a llei. Băseriţ di lemn ditu Zona Codrului — Piryuri virtuale” easti un proiect ahărdzitu ti cercetari și promovarea a unui numir di 18 di băseriţ veclli ditu lemnu, cu statut di monumentu istoric, cari nica s’păstreadză tru ună zonă etnografică teasă pi suprafața a giudeților Maramureș, Sălaj și Satu Mare. Proiectul, cofinanțat di Administrația a Fondului Cultural Național, fu dizvărtitut tru perioada agustu-brumaru 2021 di cătră Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturălleii tradiționale Liviu Borlan” Maramureș, tru harea di beneficiar, deadunu cu opt parteneri — instituții și organizații ditu aţeali trei giudeți cari au câti un fragmentu di Codru.”



Băseriţli ditu lemn ditu aestă zonă sunt monumente di arhitectură aproapea nicunuscuti a publiclui largu, avânda parti până tora di sinferlu a unui numir cama ñicu di specialiști, spuni Maria Mirela Poduț:


Informațiile tu ligătură cu aesti edificii di cultu ditu lemnu suntu relativ pțăni. Născănti numata fură actualizate ditu giumitatea a añiloru ‘70, di anda fură tipusiti. Proiectul a nostru vru să scoată tu videală prica di băseriţ di lemnu ditu Țara Codrului, nica kiskinu tănuti, cu istoria, minutişurli arhitecturale, picturli și pirmituserli a lor. Era adrati piryuri virtuale tră băseriţ. Aestea au trăsături cari le particularizeadză și, tru idyiulu kiro, li integreadză tru ansamblul a biseriţilor ditu lemn ditu România. Easti importantu că, ditu aestea, șase ș’ţănură nica destinația di lăcașe de cult, deservinda comunităț religioase ñiţ și multu ñiţ. Ca tru añilli di ma ninti, proiectul avu dauă componente prinţipale: cercetare și promovare. Tră lucurlu di cercetare s-ufilisiră informații ditu arhivă – studii și articole ngrăpsiti di specialiști ditu domeniili a artăllei, istoriillei și arhitecturălleii — adăvgati cu informații loati ditu teren. Tră cathi unu ditu monumentele vizate s-adrară piryuri virtuale și caduri ţi au scupolu s’yilipsească catandisea di tora a băseriţlor, tuti informațiile loati sum turlie di textu și di imagine potu s’hibă vidzuti tru secțiunea băseriţ di lemn” a website-ului codru.culturamm.ro”



Ună altă componentă tru premieră a proiectului și a site-ului easti secțiunea lăcașe kiruti”. Pritu aesta, autorllii a proiectului vor s’valorifică, ahătu cătu nica s’poati, prica kirută a patrimoniului ditu zona a Codrului, tru ună turlie virtuală, electronică. Ase, suntu prezentati unu baiuru di informații yilipsitoari și caduri cu băseriţ ditu lemn cari s-anălţară unu kiro ma ninti tu aesti hori, ama cari numata suntu tu aestu kiro ti amărtie.



Autoru: Daniel Onea


Armânipsearia: Taşcu Lala






Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company