Vizitaţi România – Colibiţa
Aflată la ună anălţimi di 900 di metri, localitatea Colibiţa easti poarta di intrare tru Munţălii Călimani. Dit 1923, Colibiţa eara ca staţiune balneo-climaterică până tru 1975. Pirmituserli a aţilor cari s-vindicară di tuberculoză di furnia ...
Daniel Onea, 19.04.2019, 13:53
Ne ndriptăm cătră nordul a văsiliil’ei tru judeţlu Bistriţa-Năsăud, locu a legendilor şi a peisajelor mult muşeati. Easti un judeţ cu un peisaj mirific, di mărimi medie, cu aproapea 300.000 di bănători. Va s-andămusiţ aoa şi doauă parcuri ănaţionale: Munţii Rodnei şi Călimani, ună zona cu un aer multu ozonat, lucru scoas tru videala dupu cercetărli fapti. Ama ază va nă dănasimu la marea di la munte”, după cum îl’i spun bănătorl’i a destinaţiil’ei a noastre. Easti un loc, traptu, tru munte, pi mardzina a unui lac multu mari, iu oamin’il’i baneadză isihăsiţ, lucreadza cu creastirea a prăvdzălor şi agricultură. Tru an’il’i dit soni fitrusira pensiuni năi, născănti nica şi di patru steale, ama eale completeadză peisajlu şi nu cărteasti isihăsia a bănatorlor.
Aflată la ună anălţimi di 900 di metri, localitatea Colibiţa easti poarta di intrare tru Munţăl’ii Călimani. Dit 1923, Colibiţa eara ca staţiune balneo-climaterică până tru 1975. Pirmituserli a aţilor cari s-vindicară di tuberculoză di furn’ia a proprietăţilor curative a aerlui dit zonă fură confirmate prit un studiu comandat di Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, cari vru s-veadă desi aerul di la Colibiţa easti cadealihea special. Uidisitu cu legenda, tru anlu 1883, una fitică dit Bistriţa, hil’ea a unui sas avut, Hans Lewi, s-vindica di tuberculoză di furn’ia a aerlui dit aestă zonă, multu avut tru ozon. Laclu artificial di acumulare Colibiţa easti la ună anălţimi di 900 di meatri avândalui ună suprafaţă di aproapea 270 di ictări şi ună lundzimi di 13 di kilometri.
Andreea Spânu, agent di turism tru cadrul a Centrului di Informare Turistică Bistriţa Bârgăului nă prezintă oferta turistică: Zona easti specifică tră aria depresionară. Nolgica ali depresiuni ari un lac di acumulare, iara aestu easti elementul principal di atracţie a zonăl’ei. Depresiunea easti situată tru partea di apirită a judeţlui Bistriţa Năsăud şi easti tamam tru punctul di ndziminari a Munţălor Bârgăului cu Munţăl’i Călimani. Dimec, aproapea 2% dit teritoriul ali Rezervaţie Naturală Călimani easti pi teritoriul a comunăl’ei a noastră. Nai cama practicată turlie di turism tru zonă easti aţea di discurmari. Pot s-hibă fapti priimnărli, deapoa echitaţie, priimnari cu paitonea i cu sanca. Resursele naturale, respectiv calitatea a aerlui, apili naturale, flora şi fauna suntu ti anami. Nica poati s-hibă practicat şi turismul di aventură: caiac, rafting, azboiur cu parapanta, alpinism, escaladă, chiniyi. Oferta a zonăl’ei easti multu avută.
Tru sejurlu di Colibiţa nu lipseaşti s-ascăpat punctele di atracţie dit zonă, spune Andreea Spânu, agentu di turismu tru cadrul a Centrului di Informare Turistică Bistriţa Bârgăului: Pi ningă laclu Colibiţa, punctul di atracţie, ari nica şi rezervaţia naturală Tăul Zânelor, iu poaţ tra s-nedz pri padi. Unâ parti di cali easti accesibilă şi cu aftuchina. Avem patru arii protejate. Avem calea a Romanilor, Castelu Dracula dit Pasul Tihuţa, şi multi izvuri di apă minerală ică ansarată.”
Dit măcărli di adeti, nu agarşiţ pita cu caşu adrată cu ardeari şi pătăţ, cari easti multu căftata, laptili acru di oaie şi balmoşlu di la stani. Călisearea fu lansată. Până data yinitoare, cali buna şi chiro multu muşeat!
Autor: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala
