Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Vizitaț România – Bâsearica fortificată Hărman

Agiundzemu ază Hărman ică Huntschprich tru dialectul săsescu, tru apriduţeari Muntili a Nearillei. Easti ună nică hoară nica și isihă, tru ţentrul ali Românie, la aproapea dzaţi km di Brașov. Unu di muzeele discllise după scutearea-a catandisillei di an

Vizitaț România – Bâsearica fortificată Hărman
Vizitaț România – Bâsearica fortificată Hărman

, 25.05.2020, 18:31

Agiundzemu ază Hărman ică Huntschprich tru dialectul săsescu, tru apriduţeari Muntili a N’earillei. Easti ună n’ică hoară nica și isihă, tru ţentrul ali Românie, la aproapea dzaţi km di Brașov. Unu di muzeele discllise după scutearea-a catandisillei di ananghi tru contextul a pandemiillei COVID-19 fu aţelu a ţitatillei Hărman, monumentu importantu ali Transilvanie. Easti unâ bâsearică evanghelică fortificată, unâ cadealihea țitati, multu ghini conservată, anâlţatâ tru secolul al XII-lea. Tru secolul XV-ţi comunitatea mindui ta s-alâxeascâ stilu a bâsericâllei evanghelicâ ditu stilu romanic tru stilu gotic, ama lucrărli s-dânâsirâ la supraetajarea a pirgului-clopotniță, cari, avânda 32 di meatri, agiundzea s’hibâ nai cama analtu ditu Țara Bârsâllei.





Ghidlu a nostru di azâ easti Dan Ilică-Popescu, custodili a ţitatillei cari spusi: Cându ti aproki di țitati, vedz di alargu pirgul a bâsericâllei. Easti multu important, di itia că ari nica patru pirguri n’iţ anvârliga di aţelu ma mari. Easti ţiva multu aretcu ţi s’veadi la bâseriţli di pritu hori, câţe aestâ spuni ndreptul tra s-pidipseascâ cu moartea tru localitatea respectivă. Easti un lucru aretcu andâmusitu tru localitățile n’iţ. Cu cât ti aproki ma multu di țitati, vedz mări mururi și avlakea di apă, cari, tu ahurhitâ, anvârliga acutotalui țitatea. Eara unâ turlie di apărari tru Eta dei Mesi. Intrarea s-fâţea prit un tunelu adratu după anlu 1800. Tru ahurhitâ, pisti avlakea a ţitatillei, tru loclu a tunelui, eara una apunti cari putea s’hibâ anâlţatâ. Intrarea s-fâţea pritu prota poartă di cupaciu, cari nica s-veadi şi azâ sânâtoasâ. Avea nica alti trei porțâ.”




Huryeaţlli nu avea pregătiri militară și bâga besâ ma multu pi construcția a ţitatillei, exighiseaşti Dan Ilică-Popescu, custodile a ţitatillei Hărman: Avea patru porțâ până la intrarea tru avlie. Ditu avlie, s-veadi bâserica babageanâ, cu căsiki ti bânâtorlli ditu comunitati, ţiva fârâ preaclle tru Țara-a Bârsâllei. Aesti furâ construite ningâ bâsearică. Ti amârtie, armasirâ maşi câsikili ditu notu. Tru aestu kiro, agiumsirâ muzee: un muzeu cu unâ parti ditu portul săsesc și unâ școală veaclle tru cari, ţi atelli ţi zburăscu limba germană, easti interesantu s-avdâ si tu aestu kiro dialectul cari sâ zburaşti aoa. Noi spunemu ghidaju a vizitatorlor tru limbile română, germană ică engleză. Avem și un ghid informativ cu zuyrâpsearea-a Titatillei și a lucârlor ditu muzee tru ma multi limbi: română, germană, italiană, spaniolă, franceză, ebraică. Avem tru pregătiri versiunile tru poloneză și rusă. Minduim s-anvâlimu cât s-poati di multu.”





Nviţămu di la Dan Ilică-Popescu, custodile a ţitatillei Hărman, că a turiștilor lâ si păru multu interesantă capela cu pictura ditu secolul al XV-lea, tru hromi nica ghini ţânuti. Ama un elementu idyealui di interesantu easti orologilu cu un singur arătător, cari spuni oarili și cari dateadză ditu secolu al XVI-lea. Nu dip tru soni, orga avu totna succes. Easti tru stil baroc, ari 19 di registre și datează ditu secolu al XVIII-lea. Toradioarâ, evenimentili cu public nu au izini sâ s-tânâ, ama atumtea cându va nâ turnămu la catandisea di ma ninti, ti bunu va s’hibâ s-loaţ parti la un conţertu, di itia câ acustica di Hărman easti ahoryea.



Ngrâpsearea: Daniel Onea


Armânipsearea: Taşcu Lala

Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company