Vacanţâ di schi
Pânâ tu dzuua di 3 di marțu, elevilli ditu Româníi s-hârsescu di "vacanţa de schi" ș-mulțâ di elli alegu s-u treacâ pi pârtiili/călliurilli di aruchișurari a staţiuñilor montani româneşțâ.
Tașcu Lala, 27.02.2024, 14:38
Staţiuñili montani ditu Româníi suntu amplini tu aestu chiro di miracleadzlli a sporturlor di iarnâ. Chirolu mushatu și unu peturu grosu di neauâ suntu ingredientili di prota thesi ti unu sezonu di sucțesu emu ti turişțâ, emu hotelieri. Aestu chiro easti cama di simasíi câțe s-uidiseaști cu “vacanţa di schi” di cari elevilli româñi s-hârsescu tu chirolu 12 di șcurtu – 3 di marțu, chiro ți lu apufuseaști cathi inspectorat şcolar. Ași, vacanţa mobilâ fu aleaptâ di mași dauâ giudeţi, tu chirolu 12-18 di șcurtu, iara treia stâmânâ ditu șcurtu u aleapsi munițipiul Bucureşti ş-alti 25 di giudeţi. Stâmâna ditu soni u aleapsirâ 14 inspectorati şcolari, uidisitu cu datili scoasi tu padi di Ministerlu ali Educaţíi.
Staţiunea Poiana Braşov, ți easti tu Muntili Postăvaru, tu țentrul a Românillei, fu pritu nai ma vizitatili ditu aestu chiro. Uidisitu cu Asociaţia monitorlor di schi Snowpro, pi nai ma multili pârtii/călliuri di aruchișurari di aoa sâ schiadzâ tu condiții buni i acțeptabili, peturlu di neauâ hiindalui di 20-30 di țentimetri. Maca tu Poiana Braşov ş-pi Valea ali Prahovâ gradlu di acâțari fu stâmâna ți tricu di cama di 70%, pânâ tora aesti țifre furâ ma mări, cama multu că tu aestu chiro au vacanţâ ș-mulțâlli elevi di Bucureşti.
Sinferlu a turișțâloru româñi ti vacanți tu vâsilíi criscu anlu aestu, deadi tu șteari unu importantu touroperator. Uidisitu cu datili spusi di elu, volumlu a rezervărlor fu cu 30% ma mari andicra di idyiul chiro tu anlu ți tricu, ma multu bircheavis a ofertilor spețiali la cari pâlteșțâ pțânu di cu chiro, iara diferența s-pâlteaști cu nai multu 14 dzile ninti di dzuua cându lipseaști s-nedz aclo. Criștearea u țâni evoluția a anlui 2023, anda numirlu a turișțâlor fu di arada cu 11% ma mari di anlu di ma ninti.
Ași, uidisitu cu Institutlui Naţional di Statisticâ, yinerli înregistrati tu structurli di aprucheari turisticâ avurâ, tu 2023, 13,65 miliuni di oamiñi, pi crişteari cu 10,5% andicra di 2022, 84,6% hiindalui yineri a turişților româñi. Nai ma mărli crişteri a numirlui di turişțâ furâ înregistrati tu capitala Bucureşti ş-tu protili zoni turistiți ditu vâsilíi: giudeţlu Constanţa, ți ari staţiuñli pi mealul ali Amari Lai, şi giudeţlu Braşov, cu avdzâtili a lui staţiuñi montani.
Nai ma mulțâlli turişțâ xeñi ți vinirâ tu Româníi, anlu ți tricu, furâ ditu Ghirmâníi (cama di 218.000), ditu Italíi (aproapea 187.000) ş-ditu Israel (vârâ 150.000). Pi di altâ parti, tu 2023 andicra di 2022 numirlu a turişțâlor româñi ți aleapsirâ sâ-şi treacâ vacanţa tu xeani criscu cu 12,6 proțenti.
Autoru: Sorin Iordan
Armânipseara: Aurica Piha