Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ună vizită văsilikească

Charles stoarnă ca Văsille tru România, văsilie pi cari u cunuscu şi u vru di anda eara prinţu clirunomu.

Ună vizită văsilikească
Ună vizită văsilikească

, 06.06.2023, 13:44


Nu pţăñi s’ntribară desi Charles al III-lea, agiumtu suvearan a Regatului Unit după moartea a dadăllei a lui, Elisabeta a II-a, tru yismăciuni meslu tricutu, şi ncurunatu tru ahuhrita a meslui mai, va u veadă şi altă oară România, tru naua ipotisi. Ataşamentul tră văsilia tru cari vini prota oară ao şi un cirecu di etă, tru harea di prinţu clirunomu, şi pi cari u vizită daima di atumţea, easti, ama, nimărdzinită, neise yilipsită pritu aţea că năulu văsille britanic aleapsi s’facă prota voltă tu xinătati tamam tru România. Totna mi dukiiu ca acasă tru România”, spusi Charles la recepţia tru tiñia a lui ndreată, viniri, di prezidentulu Klaus Iohannis.



Suvearanlu britanic ţănu un zboru emoţionant, ahuhritu tru limba română şi tru cari ghivăsi ditu marli poet Mihai Eminescu: “Ţară de glorii, ţară de dor”. Şi dusi ma largu cu zborlu tu engleză (suprapus): Domnule prezidentu, doamnilor şi domnilor, nu potu să u zuyrăpsescu mirakea pi cari u am vizitânda nicaunăoară România. Minduescu că tricură 25 di añi de la prota a mea vizită tru aestă văsilie ti anami. Cându viñi aoa, nica şi ma ninti, dukiiu ună ligătură ahăndoasă cu România. Aşi cum u-amu spusă, agiumşu s’u-voi România, cultura şi arta, patrimoniul, istoria, peisajele şi biodiversitatea”.



Prezidentulu Iohannis ălli haristusi a suvearanlui britanic tră rolu pi cari lu-are tru vigllearea a yişterloru ţi ţănu di identitatea românească şi tră dişcllidearea andicra di aţea ţi easti hoara românească şi adusi aminti gaereţli pi cari Charles li feaţi ta s’veaglle ecosistemlu şi s’u-znuească biodiversitatea ţi easti ună tu România.



Cara prota dzuuă, atea di viniri, ditu capitală, reprezentă componenta di curtoazie a vinităllei a lui tru România, tu yinitoarili patru Charles li ahărdzi ti vizitili tru localităţi ditu dauă giudeţe transilvănene, Covasna şi Braşov, ti cari arcă miraki ditu ahuhrită şi iu ari nicukirati pi cari li znui, di li ascăpă di la kireari. Fu aştiptatu cu harauuă di oamiñilli a loclui, aşi cum s-feaţi cafi oară tru aţeali ditu soni dauă dekenii, şi s-hărsi di priimn4ri tru fise.



“Nă spuni vrearea pritu aestu purtaticu”, declară un responsabil local, aleptu di AFP, ti vizita Văsillelui. Agenţia franceză cundilleadză că Văsillelu Charles easti pirifanu că easti soie cama di largu cu unu domnitor ditu secolul al XV-lea, cunuscut sumu numa di Vlad Ţepeş, cari inspiră pirsonajlu a Contelui Dracula, şi că ari, după a lui spuneri, Transilvania tru sândzu.



Ecologistu căndăsitu, el u află regiunea tru 1998, şi agiumsi vigllitoru a goariloru ditu inima ali Românie, thimilliusiti di colonişti germani aoa şi optu secole, aduţi aminti AFP. Va s’hibă un momentu unic tră comunitatea a noastră ta s’lu aştiptămu văsillelu, ca un semnu di pricunuşteari a lucărlui faptu tu aeşţă añi, cundillea prezidenta a fundaţiillei Mihai Eminescu Trust, ahărdzită ti vigllearea a patrimoniului transilvănean şi aflată sumu patronajlu al Charles.



Autoru: Stefan Stoica


Armânipsearea: Taşcu Lala



Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company