UE ndrupaşti stabilitatea a Republicăllei Moldova
Miniştrii europeni di Externe apufusiră sbagă sancţiuñi ti persoanele şi entităţli cari minduescu s-u aspargă catandisea ali Republica Moldova.
Bogdan Matei, 25.04.2023, 20:11
Şeflu ali diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, salută acordul politic a omologilor a lui ditu spaţiul comunitar tră crearea a unui regim di sancţiuni ali Uniuni Europene, cu scupolu ti contracararea a acţiunilor di distabilizare la adresa ali Ripublică Moldova viţină. El cundille că România lucreadză, deadunu cu autorităţli di Chişinău la prota listă di persoane cari va s’hibă sancţionate.
Thimilliusită pi ună parti a teritoriilor româneşti ditu apirită arăkiti, tru 1940, di Uniunea Sovietică stalinistă şi independentă andicra di Moscova ditu 1991, ñica republică easti lugursită di analişti viţinlu nai cama tu piriclliu ali Ucraină aputrusită di trupile aruse. Nivelu a fuvirserloru creasti. Provocarea di prişcăvilli va s’hibă un factor di turnură tru situația actuală” — diclara, meslu aestu, ministrul di Interne tru guvernul pro-occidintal di Chişinău, Ana Revenco, adăvgânda că ari și certitudiñi că Rusia ufiliseaşti tora multu cama multu pârghiili pritu cari mindueasti s-spargă catandisea ditu Republica Moldova, nu fără andrupămintulu a oligarhilor fugaţ”.
Tuti elementele a unui polimu hibrid, catacum alerte false cu bombă, atacuri cibernetiţi, protesti finanțate paranom, șantaj energetic, eara ună mari provocari tră tut sistemlu a Afacerilor Interne — nica spusi ea, tră Radio Chișinău. Propaganda pro-polimur, incitarea la ură, dizinformarea, părți a idyilui polimu hibrid, au scupolu să slăghească reziliența a cetățenilor — nica făţea timbihi șefa Internelor.
Pi aest fundal, ministrul di Externe Bogdan Aurescu cundilleadză că iţi apofasi loată ti creastirea securitatillei tru Republica Moldova easti hăirlătică şi ti România, iara crearea rapidă a unui regim di sancţiuni ditu partea a Uniunillei Europine va s’hibă un instrument multu important tră s’anvărtuşeadză rezilienţa şi securitatea statului viţinu, tru contextul acţiunilor orchestrate di Rusia.
Tu arada a lui, analtul reprezentantu tră politică externă ali Uniunii Europeane, Josep Borrell, insistă că Republica Moldova easti unu ditu nai ma zñiipsiti state di itia a polimlui ditu Ucraina, iara Bruxellesul ahărdzi 40 di milioane di euro tră să-lli ndrupască capacitatea di apărare. Tut meslu aestu, Comisia tră bugete ditu Parlamentul European aviză favorabil asistența macrofinanciară di 145 di milioane di euro tră Republica Moldova.
Eurodiputatlu român Siegfried Mureșan (PPE-PNL), șeful dilegației Legislativului comunitar tră relațiile cu Chișinăul, cundille că easti ananghi ca asistența macrofinanciară s’hibă adoptată fără amănări tru Parlamentul European, iara păradzlli s’agiungă tru Republica Moldova tru kiro ananghi, până tu bitisita a anlui. El adăvgă că Republica Moldova easti stat candidat la Uniunea Europiană și lipseaşti s-u-agiutăm s’treacă pisti provocărli cu cari s’ampuliseaşti şi s’ducă ninti integrarea europeană”. Votlu final, tru plenul Parlamentului European, va s’ţănă, nai ma probabil, meslu ţi yini.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
