Trilatearală România – Germania – Republica Moldova
România şi Germania suntu suntu deadunu cu Republica Moldova tru gaereţlli a llei ta sţănă keptu ti provocărli a polimlui ditu Ucraina.
Ştefan Stoica, 04.04.2023, 16:10
Tru 2010, cându România şi Germania nsimnară 130 di ani di ligături diplomatiţi, cancelarlu Angela Merkel feaţi ună vizită la Bucureşti. După 13 ani, succesorul a llei la cârma a guvernului di la Berlin, Olaf Scholz, viziteadză, tu arada a lui, România, iara ditu subiectele vărtoasi acăţati tu muabeţli cu prezidentulu Klaus Iohannis s-arădăpsiră, idyea ca şi tru 2010, aderarea României la Schengen. Armasă nafoara a spaţiului di liberă circulaţie di itia a ncuntrarillei ali Austriei, România ş’lu ţăni ca protu scupo intrarea tru Schengen şi ari tru Germania un vărtosu andrupsitoru. Am nădie, spus Olaf Scholz, ca aderarea s’facă estanu.
România, spusi ma largu el, tiñîsi tuti căftărli şi avem ananghi di sinuri sigure. Tră aţea că România easti viţina a unui stat, Ucraina, fuvirsitu militar şi tră aţea că polimlu ari consecinţe salami ti Ripublica Moldova, viţină cu dauli, bilateralei Iohannis – Scholz di la Bucureşti ălli si adăvgă prezidenta Maia Sandu.
România ma largu va u ndrupască Republica Moldova, fu mesajul susto dimăndatu di prezidentulu Klaus Iohannis: “Va s’himu ma largu cu ngătanu, şi niminaţ di ningă Chişinău, cu ahât ma multu cu cât Republica Moldova easti stuhinată cu zorea ţi u bagă sistematicu, nica şi pritu niscănti mindueri ti aspărdzeari ali aradă constituţională. Republica Moldova easti tru prima linie, confruntată cu consecinţili a polimlui di la sinurlu a llei şi cu acţiuni di distabilizare multu preşcavi ali Rusiei, tuti vărtosu dukiti di cetăţeni”.
Europa, spusi, tu arada a llei, lidera di la Chişinău, easti vărtoasă di itia a unitatillei şi livindeaţăllei cu cari u veaglle irinea şi bana a oamiñilor. Republica Moldova easti nai ma crehtu viţinu ali Ucraină, zñiipsitu di polimu şi di atacurile hibridi orchestrate di Kremlin, cundille Maia Sandu. Uidisitu cu aesta, văsilia ari ananghi di agiutoru economic, ama şi tră anvărtuşearea a capacităţloru tru instituţiili responsabile di securitatea cetăţenilor şi a sistemlui di apărare.
Maia Sandu haristusi ali Românie şi Germanie tră ndrupari: “Agiutorlu a partenerilor noştri, maxus a Bucureştiului şi Berlinului, easti multu apreciat. Vă haristusimu ti ndruparea ţi u spusitu andicra di irinea, prucukia şi yinitorlu a nostru european. Tu arada a llei, Republica Moldova asigură, deadunu cu Ucraina, securitatea la cama di 1.200 km di sinuru european.”
Republica Moldova faţi parti ditu familia a noastră europeană, nu easti singură şi s’hărseaşti di agiutoru babageanu internaţional, asiguripsi cancelarul Germaniei. Olaf Scholz să spusi găilipsitu ti spunerli mutrinda minduerli ali Rusiei di destabilizare a Republicii Moldova. Suvearanitatea şi integritatea teritorială a cathi unlui stat suntu inviolabile, ti aţea ndrupămu Moldova cu tut ţi putemu ta si s’veaglle di aesti tentative di destabilizare, cundille şeflu a guvernului german.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
