Toma Enache – regizorlu faimos şi armân

Dupu istoriclu Neagu Djuvara şi lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu, Toma Enache easti unlu dintrâ armânii nai ma prezenţâ tu bana culturalâ româneascâ. Cându nu prezintâ programi di radio la Radio România Internaţional, Toma Enache bagâ pi scenâ piesi

România Internațional, 19.02.2013, 18:17

Dupu istoriclu Neagu Djuvara şi lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu, Toma Enache easti unlu dintrâ armân’ii nai ma prezenţâ tu bana culturalâ româneascâ. Cându nu prezintâ programi di radio la Radio România Internaţional, Toma Enache bagâ pi scenâ piesi tu cari gioacâ mărl’ii actori di tora. Icâ amintâ s-convingâ figuri importanti dit scena româneascâ s-da zbor a personajilor pi cari li înregistreadzâ ti Teatrul Radiofonic Naţional. Di tora ayoniea, adarâ şi regizeadzâ filmi. Dupu ţi li adarâ tuti aesti, el angrâpseaşti, şi pi limba românâ, ama şi pi limba a lui maternâ, pi armâneaşti. Toma Enache da unâ energhii ţi nu s-ari vidzutâ, pi cari nu poţ s-l’iu iai niţi cându ai unâ goalâ moaubeti, chiola înregistratâ.

2012 fu ti el un an împlin, cu multi proiecti, premieri şi turnei di teatru, ama şi cu debutlu la filmărli ti protlu filmu pi armâneaşti: Nu hiu faimos, ama hiu armân”. Nai ma marea premierâ a anlui fu Janka”, unâ piesâ di Oscar Speace, cu Maia Morgenstern tu rolul principal. Protlu spectacol s-giucâ Sighet, iara tora easti tu repertoriul a Teatrului Evreiesc di Stat.

Janka fu un proiectu important, un proiectu di suflit. Easti isturia dealihea ali unâ evreicâ dit Sighet ţi supravieţui tu Holocaust. Unlu dit fciorl’ii a ei, Oscar, angrâpsi aestâ piesâ dupu cărţâli alâsati di dadâ-sa. Easti unâ isturii ţi ti lâhtârseaşti. Chiola ştii că s-pitricurâ lai lucri tu chirolu al Hitler, ascultânda isturia ali Jankâ achicâseşţâ cama multi lucri pi cari nâinti nu li achicâseai, vedz lucârli şi tu unâ altâ lun’inâ andicra di aţea şi u şteai.”

Janka s-giucă casa încl’isâ tu cama di 15 câsâbadz şi dapoaia fu înregistratâ şi difuzatâ la Radio România. Aţea de-a daua premierâ a anlui fu spectacolu Erotopoetica”, un mixaj di versuri a nâscântor mări poeţi român’i icâ xen’i (Eminescu, Blaga, Baudelaire etc.) alternati cu melodii ali Maria Tănase şi ali Edith Piaf şi completati di îndauâ proiecţii video cu imagini ţi redau portreti di mul’ieri dit diferiti stiluri dit picturâ şi fotografii dit chirolu interbelic. Tu aestu spectacol, Toma Enache nu easti maşi regizor, easti şi actor.

Tut tu 2012, Toma Enache regizâ trei piesi ti Teatrul Naţional Radiofonic ti ficiuriţ, la Radio România: Albâ ca Neaua şi aţei şapti n’icâzanţâ”, Un Cârciun cum nu fu altu” şi trei isturii di Frank Baum. El dzâţi că aproachi hârios iţi spectacol ti ficiuriţ, câ ţe nai ma muşatlu chiro dit bana a noastâ easti ficiuramea. “Easti multu muşat s-lucredz teatru radiofonic, easti altuţiva, un greu sentiment s-ştii că lucurlu a tău, ţi adari tini aclo nu poati s-hibâ vidzut, ama poati s-hibâ ascultat cu mintea, cu inima, cu suflitlu. Totna, lucurlu la teatrul radiofonic, maxus la aţel ti ficiuriţ, easti ca unâ turnari tu ficiurami, ca unâ turnari la supapa a banâl’ei. Ficiuramea aestâ easti: cându nâ easti greu, mintim supapa, balonlu se re-echilibreadzâ şi imnâ ca ninti. Ti aţea n’i-ari multâ hari.”

Ama nai ma importantul proiectu ahurhit tu 2012 şi — dzâţi el — cu nihamâ tihi bitisit estan, easti filmul Nu hiu faimos, ama hiu armân”. Minduiam la aestu proiectu di ma multu di 10 an’i di dzâli. Cându ahurhii, în’i dzâşu câ easti ahât di greu s-lu adar, că va lu adar. Îi haristusescu al Dumnidză câ mai easti pţân ti aestu lucru şi ţi s-videa ca hiinda di niputeari, l’ia formâ. Easti un proiectu adrat cu pâradzl’ii, putearea, pistusinea şi suflitlu a armân’ilor. Easti zborlu di un regizor ţi amintâ un importantu premiu tu SUA, cu un documentar ligat di armân’i. Titlul a documentarului easti 12 di averuri incontestabili ti armân’i şi limba lor, unâ lucrari reală, îngrâpsitâ di Matilda Caragiu Marioţeanu cu cari zburâi multu ti aestu proiectu. Dupu ţi amintâ aestu premiu tu America, regizorlu fudzi s-caftâ teisprâdzaţili aver ţi mutreaşti armân’ii. Maca lu-aflâ, icâ nu, va s-videmu! Voi sâ-l’i adar pi tuţ armân’ii s-caftâ aesti 12 averuri incontestabili ţi îi mutreaşti pi ei, îngrâpsiti di un academician, cari, dupu cum dzâţi un personaj dit filmu, maca suntu îngrâpsiti di un academician, lipseaşti s-hibâ dealihea.”

Isturia a regizorlui Toni Caramuşat vgat s-caftâ treisprâdzaţili aver ti armân’i easti multu importantâ ti Toma, nu maşi că easti protlu a lui filmu.

Vrui s-adar aestu filmu nu maşi ti armân’i, ama şi ti tuţ aţei ţi-l vor cinema-ulu şi vor s-veadâ unâ isturii… că easti zborlu ti mayaşi icâ ti armân’i, pânâ tu soni nu conteadzâ. Ti mini, aestu filmu pi armâneaşti easti ca şi cum am adratâ un film pi aramaicâ. Limba armâneascâ easti ahât di veacl’i şi mutrea-u tora tu un filmu artistic. Easti ca unâ limbâ ţi şidzu tu un talar cu unâ câpachi şi hiarbi di 2000 di an’i. Aestu filmu easti ca unâ erupţii ţi poati s-hibâ vidzutâ di marli public. Aţei ţi ni cânoscu şi cu cari bânăm deadun tu Românii, tu Gârţii, tu Machidunii şi tu Aşbinişii, s-dzâţem că mai ştiu niham di noi. Ama tora, mutrea că-s veadi aestâ ciudii cari easti limba armâneascâ, unâ limbâ ahât muşatâ, dusâ ma largu cu vreari şi pistusini di aţei ţi u zburăscu.”

S-poati, pi ningâ tuti talentili a lui, s-lu aibâ şi pi aţel prit cari poati s-adarâ chirolu s-şeadâ câ ţe nu exyisim cum poati s-hibâ tu ahânti locuri, cu tut cu entuziasmul a lui. Lu întribăm pi Toma Enache iu s-simti nai ma ghini, tu cari dintrâ rolurile pi cari li gioacâ cathi dzuu. Suntu stări diferiti. Canda mi întreghi pi cari voi ma multu? Pi dada, pi mul’ieari, pi fcior icâ pi sorâ? Cam aşi easti… unâ fumeal’i: teatrul, filmul, radioulu. Easti fumeal’ia mea artisticâ, loclu iu hiu nai ma ghini. Pistipsescu că easti bunâ unâ paletâ cama largâ, câ ţe stărli, emoţiili şi lucurlu suntu diferiti. Yini totna cu un puteari nauâ. Pi platoulu di filmari easti ţiva, pi scenâ altuţiva, cându hii la radio cu ascultătorl’ii altuţiva. Voi s-spun ţiva ţi nu mai dzâşu canâoarâ: oamin’ii dit radio sunt extraordinari. Pistipsescu că aoa easti nai ma ghini. Radioulu easti nai ma muşatlu loc iu poţ s-lcuredz.”