Tinţi furn’ii tra s-nkisiţ priimnari tra videari Vâlcea

Vă călisimu ază la ună priimnari: una vizită tru judeţul Vâlcea, tra să-li aflaţ hărli. Județ ţi easti tru partea di cătă notu a văsiliilei, tru provincia istorică Țara Românească, Vâlcea u-ari reședitța di județ tru căsăbălu Râmnicu Vâlcea.

Ana-Maria Cononovici, 24.01.2019, 12:14

Vă lansăm ază ună provocari: una vizită tru judeţul Vâlcea, tra să-l’i aflaţ hărli. Județ ţi easti tru partea di cătă notu a văsiliil’ei, tru provincia istorică Țara Românească, Vâlcea u-ari reședitța di județ tru căsăbălu Râmnicu Vâlcea. Easti una ditru nai ma vecl’i zone bănati dit sudul vasiliil’ei, aaoa ari castri romane, ţităț dacice, ama și cunăchi medievale. Tutunăoară, județlu easti anămusitu și tra peisajele a lui naturale spectaculoase, ama și tra lăcașurile di cultu ţi agiumsiră monumente istorice.

Ma s-alidzeţ să u videţ Vâlcea tru aera di nafoara, vă pripunem ică Pirgurli di pimintu dit Valea a Stăncioiului, ică Muzeulu a Trovanțălor. Pirgurli di piimâintu suntu niscănti formaţiuni naturale ti nu ş-au preacl’e tru văsilie, cu forme diverse: chipiti, turnulețe, piramidi, turnuri ică jgheaburi, adrati dupu arămarea a loclui, avândalui ună anălțime di aproximativ 80 di metri. Aflatu tu intrata di localitatea Costești, Muzeulu a trovanților reprezintă ună altă rezervație, unică tru Europa, ţi adună formațiuni geologice dit dipli di arină cimentate tru mod natural pi hiotea a chirolui. Aesti au texturi și len turlii di form și, di arada, s-dizvoltă ascendentu, di la centru cătră mardzină. S-mindueaşti că aesti formaţiuni potu s-aibă cama di 6 miliun’i di ani.

Castrul roman Arutela reprezintă un altu monumentu istoric importantu dit județ. Aestu easti aproapea di casabalu Călimănești, tru punctul cu numa “Poiana Bivolari”. Uidisitu cu născănti inscripții aflati pi porțăli a castrului, aesti fu construit tru secolele I-II d.Hr, tru timpul a amiralui roman Hadrian. Castrul roman Arutela fu aflatu tru anlu 1888, dupu născănti săpături arheologhiţi. Aoa eara aflati, inițial, ma multe monedi și obiecte metalice romane, dapoa, băn’ili și ună parte dit mururli a castrului.

Ună parte a județului Vâlcea easti străbătută di una dit ateali dauă căl’iuri alpine ali Românie: easti zborlu ti calea Transalpina, ţi lugursită nai cama analtă cali dit văsilia a noastră. Aesta străbate patru județe: Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba. Transalpina easti un di căl’iurli montane vecl’i, ţi străbat Carpațl’i, ti aesta să spuni că fu, inițial, un coridor roman. Transalpina easti cunuscută și ca “Drumul Regelui” căte, tru chirolu a Doilui Polim Mondial, văsil’elu Carol al II-lea ordona znuearea a aiştui.

Aoa ari trei di nai ma cunoscute stațiuni cu ape minerală dit țară: Băn’ile Olănești, Băile Govora și Stațiunea Călimănești – Căciulata. Aesti suntu formate anvărliga a născăntor izvuri cu ape minearale și termale cu agiutorul a curi pot s-hibă yitripsiti multi lăngori. Tru aceasti stațiuni se pot urma atât cure interne, cât și cure externe. Situate tru zone montane, stațiunile balneoclimaterice dit Vâlcea pot fi şi punctul di plecari tra diverse drumeții.

Anaparti di aeasti, ma multe complexe dit zonă şi andreapsira zonă di SPA, turismul di wellness hiindalui un nou concept lansat pi piaţa di profil dit România. La una adunari a opearatorlor di turismu di wellness, Irina, reprezentanta a unui complexu dit zonă nă spusi cari pot s-hibă tentaţiile la SPA: “Dauă tratamente, un tratament corporal şi un tratament facial, dauli inspirate dit tradiţia a noastră locală. Tratamentul corporal easti bazat pi extractu dit oasi di yimişi, dimi di la auuă şi ntulemnu dit sâmburi di auuă, ari efectu specific di detoxifiere, tonifiere, tra eliminarea a apăl’ei, tra n’icsurarea ali celulită, ţăni 50 di minute, includi un peeling, cari ndreadzi chealea, deapoa un tonic reminearalizant, deapoa ună mască corporală, cu efectu lipolitic. Ufilisimu şi termocuverta tra eliminarea a celulităl’ei, tra fătearea ma bună asudarea şi eliminarea a apăl’ei. deapoa yini cu ună cremă di final, aplicată cu minări arucutoasi. Tratamentul facial, pe bază di n’eare, di la un producător local. Noi nă bazăm pi hărli a l’ei arucutoasi şi hăirlătiţi tra tenul sensibil, acneic, cu probleme, tra luminozitate. Ahurhim prota cu ună demacheare hăidipsită a feţăl’ei, o exfoliere cu minări arucutoasi, deapoa un masaj facial, yini masca pe bază di n’eare şi tu bitisită aplicăm ună cremă vărtos hidratantă: unăcadealihea hăidipseari.”

Tutunăoară, tut Vâlcea ari și multe mănăstiruri, cum Govora, Bistriţa, Arnota, mănăstirurli Turnu și Mănăstirea Ostrov, dauli aflati pi cupan’ea a arâului Olt, idyea cum şi Mănăstirlu Cozia, emblematic monumentu di artă medievală şi Mănăstirlu Hurezi, maşi elu golu tu aesti locări dit notulu ali Românie aflată pi lista a patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Autor: Ana- Maria Cononovici

Armânipsearea: Taşcu Lala