Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Fu yiurtusitu, tu partea di câtâ ncheari-apiritâ ali Românie, nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa
Tașcu Lala, 08.06.2024, 06:34
Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali Românie, tu Dorneşti, dinintea a autorităţlor româneșțâ şi a aților ucraineni. Năulu terminal adrat tu unâ turlie di suțatâ public-privatâ, custusi vârâ 10 miliuni di evradz. Pâradzlli furâ daț di Grampet Group, nai ma marea tâbâbie di companii privati feroviari (calea di her) cu acţionariat românescu ditu Evropa ditu Not-Apiritâ.
Pritu dișcllidearea a aluștui terminal, va s-andreagâ unâ cripari di simasii a giudeţlui Suceava. Easti zborlu di fâțearea ma lișoarâ a urdinarillei pi geadei câtâ sinurlu cu Ucraina. Cathi mesu, pot s-hibâ purtati 240.000 di toni di yiptu, pot s-hibâ âncărcati ș-discârcati tu idyiul chiro optu vagoani tu unâ staţie di 128 di metri. Bircheavis a aliștei capațităţ di purtatri ş-a tâtâlor alântor culăi tehniți ş-tehnolodziți di mari hâiri, terminallu di Dorneşti va s-hibâ un punctu strateghic ti lișurarea a urdinarillei di yiptu di la sinurlu cu Ucraina la Portul Custanţa.
Dicara tu Ucraina ahurheaști campania di adunari a yiptului ş-vagoanili cu gârnu va s-lipseascâ s-hibâ purtati câtâ Amarea Lai, dișcllidearea a investiţillei easti di simasie ti Românie. Aestu transportu va s-adarâ nai ma multu pi calea di her ș-aestu lucru va s-adarâ ma lișoarâ urdinarea pi geadei tu Românie. Tu idyiul chiro, autorităţli di Suceava luyursescu că investiţia easti hâirlâticâ ș-di furnia a suțatâllei ș-a andruparillei ali Ucrainâ, ama ș-ti securizarea a transportului.
Tu arada a lui, consullu gheneral ali Românie tu câsâbălu Cernăuţi, Irina Stănculescu, mindueaști că yiurtusearea a terminallui di purtari a yiptului ditu giudețlu Suceava easti unâ provâ ma multu că andruparea a Românillei ti cratlu ş-miletea ucraineanâ, ti icunumia ucraineanâ, armâni vârtoasâ, consecventâ ş-asumatâ la livellu a autorităţlor, a suțatâllei țivilâ, ama ș-a mediului privat. Tu numa a şefâllei ali diplomaţie di Bucureşti, consullu gheneral cundille că România fu ninga Ucraina ditu prota dzuuâ a polimlui di prișcâvilli anchisitu di Federaţia Aruseascâ ş-va s-hibâ ninga Ucraina ș-di aoa ș-ninti cât chiro va s-hibâ ananghi, tamam ș-tu proțeslu di reconstrucţie/fâțeari mirimeti.
Reprezentantul a diplomaţillei româneascâ adâvgă că iniţiativili publiți ică privati di tindeari a infrastructurâllei transfrontalierâ cu Ucraina suntu nu maș unâ apandisi ti nivollea icunomicâ, ama ş-ti ațea politicâ şi strateghicâ, ți scot tu migdani, ași, că România lucreadzâ dealihea la integrarea/apruchearea ali Ucrainâ pi pâzarea unicâ evropeanâ. „Prit investiţiili ş-copuslu adrati di România, tu numâ naţionalâ i cu agiutor di la partenerilli internaţionali, dit ahurhita a polimlui di prișcâvilli fu asiguripsitâ trițearea/urdinarea a vârâ 37 di miliuni di toni di produsi agricoli ucraineniˮ, adusi aminti consullu gheneral ali Românie tu Cernăuţi.
Autor: Leyla Cheamil
Apruduțearea: Mirela Sima Biolan
