Strateghia naţională forestieră, tru mengă
Strategia Naţională tră Păduri 2030 fu părăstisită, luni, tru România.
România Internațional, 23.08.2022, 13:34
Strateghia Naţională tră Păduri 2030, cari faţi parte ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă, fu părăstisită, luni, tru Romania. Uidisitu cu ministrulu a Fisillei, Tanczos Barna, aesta yini cu ună nauă minduită tru aţea ţi mutreaşti controlu şi restricţiile. Strategia pruveadi şi criştearea a suprafeţilor împădurite până tru 2026 cu 56.000 di ictări. Strateghia naţională forestieră andreadzi un nău yinitoru tră pădurli ali Românie, spuni ministrul. Tru minduita al năsu, naua strateghie forestieră bagă accentul ahât pe responsabilizarea a nicukirlui, ti protecţie, pe biodiversitate, ama şi pi compensarea a nicukirloru di păduri aflate tru zona di protecţie.
Tanczos Barna “Strateghia pripuni ună nauă abordare tru aţea ţi mutreaşti controlu şi restricţiile, aţea turlie că responsabilizarea a nicukirloru s’ducă la ună băgari tru practico ma bună a aliştei strateghie. Tru idyiulu kiro, cadealihea, rolu di protecţie, di biodiversitate, aestu serviciu suţial ahărdzitu di păduri tră tută comunitatea, tră tută societatea easti ma largu multu di multu di simasie. Va li criştemu suprafeţili cu strictă protecţie, ama pi ningă aesta lipseaşti s’yină cratlu şi s’compenseadză kirerli, s’ndrupască nicukirlli cari au suprafeţili ampădurite, au fondul forestier tru ahtări locări di protecţie.”
Până la 30 di yismăciuni strateghia forestieră va s’lipsească s’hibă vulusită pritu apofasi di guvernu, după cari va s’ahurhească andridzearea a unălei nauă legislaţii subsecvente. Uidisitu cu ministrulu, Parlamentul va s’lipsească s’vulusească tru anlu 2023 un nău Cod silvic. Tră aţea că easti băgată tru Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, nai ma importante obiective incluse tru strateghia forestieră va s’hibă finanţate ditu fonduri europene. Strateghia yini tru contextul tru cari, pisti 400 di ñilli di ictări di culturi agricole ditu 34 di giudeţe fură asparti di xeri, tru aestu anu. Aşi, mulţă fermieri româñi vor s’dişcllidă sistemi di irigaţii. Uidisitu cu alăxerli leghislative a kirolui ditu soni, producătorlli agricoli pot s’thimilliusească andridzeri locale di irigaţii. Ma multu, cara fermierllii au sistemi locale di irigaţii cari suntu tru lucru, un proţentu di 50% ditu contravaloarea ali energhie electrică la staţia di pompare va lu-păltească cratlu, iara apa ufilisită la irigaţii easti fără pălteari.
Di altă parte, anlu aestu, suprafaţa zñiipsită di incendii, hărnită şi di xeri, easti di 10 ori ma mari andicra di media a aţiloru ditu soni 15 di añi. Fostul şef a Gardăllei di Fisi, Octavian Berceanu, feaţi timbihi că cinuşa rezultată di itia a fleamăllei easti cu piriclliu ti bănători, tru condiţiile tru cari nu ari pirdeadz di protecţie şi bărnurli verdză a căsăbadzloru. Uidisitu cu sistemlu european di informaţii mutrinda incendiile forestiere, aproapea 150.000 di ictări di teren arsiră tru 2022 tru România, andicra di 15.000 anamisa di 2006 şi 2021. România, cu 0,63% ditu suprafaţa a cratlui zñiipsită di incendii, easti pi doilu locu la nivel european, după Portugalia (0,95%), dupu ea yini Spania şi Croaţia (0,56%).
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearea: Taşcu Lala
