Stoclu di gaze naturale, tru graficu
România nu va saibă problimă tru ţi mutreaşti asiguripsearea a gazelor naturale la iarnă, da asigurări ministurlu ali Energiei, Virgil Popescu.
Tașcu Lala, 04.08.2022, 18:16
România easti pisti graficu dinintea a Comisillei Europene la stocurile di gaze naturale, diclară ministurlu ali Energie, Virgil Popescu. Tru aestu contextu, el diadi asiguripseri că nu va s’aibă problimi cu furnizarea gazelor tru aestă iarnă. La pisti 1,8 miliardi di metri cubi agiundzi rezerva di gaze naturale a Româniillei cundille ministrul, cari exighisi că aestă nsimneadză năstritearea a ţintăllei cari lipsea ş’hibă agiumtă tăş ti di toamnă.
Virgil Popescu: “Avemu un ritmo accelearat cu stocarea a gazelor naturale. Ţinta la 1 agustu eara 46%, ţinta la 1 yismăciuni eara 57%. Avemu agiumtă la 59,48%, dimecu năstriţemu ţifra ditu meslu yismăciuni. Estimez că la 1 brumaru va s’avemu pisti 80% gaze naturale, aţea ţi van ă asiguripsească confortul a iarnăllei. Românii nu au căţe s’aspară că nu va s’avemu gaze naturale tru aestă iarnă.”
El nica spus că Ministerlu ali Energie lucreadză la planlu di ñîcurari a consumului di gaze cu 15%, aşi cum feaţi urminie Comisia Europeană, ama nu ari toradioară, iti tră aestă ñicurari. Cu tuti aeste, cundille că lipseaşti s’nviţămu s’economisim. Di altă parte, premierlu Nicolae Ciucă, ălli căftă a prezidintului a Consiliului Concurenţei s’verifică evoluţia a păhălui la energie, di itia că ari ună dgheaufarauă vizibilă anamisa di păhălu la producător şi atelu ditu păzari.
Nicolae Ciucă: “Consiliul a Concurenţăllei diadunu cu ANRE, cu tuţ aţelli cari au borgi tru aestă dumeni, vă plăcărsescu s’verificaţ aestă evoluţie a păhălui. Păzarea a dzuuăllei yinitoari lipsea s’hibă una di echilibrare, emu putem s’agundzemu pi isapea că ea agiumsi baş ună piaţă anvărtuşită di tranzacţionare ali energie şi vă plăcărsescu s’verificaţi disi aoa s’facu ică nu elemente speculative mutrinda tranzacţionarea energiillei.”
Tru contextul a polimlui ditu Ucraina, Europa mindueaşti s’ascapă di dipendința a gazlui arusesc. Multe văsilii s’ndreapsiră cu căbilea ca Moscova s’dănăsească didipu livrărli, după ţi li riadusi di ma ninti kiro. Ase, sunt căftate cearei alternative. Olanda ş- ñicură cu hăiri consumul di gaze cu un crecu di la ahurhita a anlui, ama ari și state catacum Polonia ică Ungaria cari s’ncuntreadză ti raţiionalizarea aluştui. Di altă parte, livrările di gaze naturale lichefiate ditu Statele Unite criscură mmultu di multu. Tru proţlli sașe meşi, americanii pitricură mai multu gaz tru Europa andicra di cătu pitricu tut anlu ţi tricu.
Și conducta cari aduţi gaze ditu Azerbaidjan către păzărli gărţeşti și italiene va ş-crească cabaia multu capacitatea di livrare tru Europa, până la 12 miliardi di metri cubi pi an.România, tru aestu kiro, țara ditu UE nai ma puțăn dipendintă di gazlu arusesc, ari cantităț mări di gaze naturale neexploatate tru Marea Neagră, volumlu estimat hiinda di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma mari cantitate easti tru perimetrul Neptun Diep, pe cari compania românească di stat, Romgaz va lu lucreadză diadunu cu austriecii di la OMV Petrom.
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearia: Taşcu Lala
