Spania ndrupaşti intrarea ali Românie tru Schengen
România cilăstăseaşti, ama nu cu hăiri, di ma mulță añi, sintră tru Spațiul europian di libiră urdinari. Nădiili crescu unăoară cu priloarea a prezidenţiillei europiani di cătră Spania.
Mihai Pelin, 03.07.2023, 14:03
Pi 1 iulie, Spania, țară tru cari trăieasti o importantă comunitate românească, a preluat preşedituţia rotativă a Consiliului Uniunillei Europine. Anamisa di prioritățli dimăndati s’arădăpsecu și finalizarea păzărăpserloru tră aţea ca România și Vărgăria s’intră tru spațiul Schengen. Executivlu spaniol ndrupă vărtosu România tru anlu ditu soni și giumitati tra s’intră tru spațiul di libiră urdinari, di itia că ligăturli politiţi și suţiali anamisa di Madrid și București suntu la un nivel fără preţedentu.
Madridlu ndrupaşti aderarea ali Românie la Spaţiul Schengen şi acţionează di mulţă añi aţea turlie că aestu obiectiv să s’bagă tru practico, spuni ambasadorul spaniol di la Bucureşti, José Antonio Hernándiz Pérez-Solórzano.
Minduimu că vini oara să s’facă aestu lucru şi lucrăm aţea turlie ca tuoţ partenerllii tru aestu dosar, comisarlu tră afaceri interne, deadunu cu autorităţli române şi cu alanţă parteneri s’agiung la un consensu mutrinda dosarlu ali aderri. Ase, România şi Vărgăria lipseaşti s’hibă parti a Spaţiului Schengen ca ună garanţie di securitate tră işişi Uniunea Europiană, cundille diplomatlu spaniol.
Aoa şi ndauă dzăli, prezidentulu român Klaus Iohannis declara că subiectul aderarillei ali Românie la spațiul di libiră urdinari să zburaşti pi ma multi paliere, iara Spania şi spusi di multi ori disponibilitatea tra s’bagă aestu subiectu pi agenda prezidenţiillei a Consiliului UE. El spusi că progreslu tru aestu caz easti ayălisitu, ama easti.
Pi 26 cirişaru, Comisia tră petiţii a Parlamentului European căftă, pritu ună rezoluție, a Consiliului Europian s’aprobă admiterea ali Românie şi Bulgariei tru spaţiul Schengen la bitisita a aluştui anu, cundillinda că aţeali dauă state continuă s’tiñîsească criteriile di aderare şi că niaprukearea-a loru adusi un sentimentu antieuropean şi adusi zñii ali economie şi a mediului.
Faptul că România şi Vărgăria suntu ma largu nafoara a spaţiului di libiră urdinari reprezintă un impedimentu societal şi economic tră firmele şi populaţiile aţiloru dauă state, spun eurodeputaţlli.
Un spaţiu Schengen ma lărdzitu, fără controale la sinuri, va u facă Uniunea Europeană ma vărtoasă, argumenteadză elli.
Membrilli ali comisie s’fac pişmani ti apofasea ditu 8 di andreu 2022 a Consiliului tra s’nu aproaki aţeali dauă state fără s’prezintă ñiţi ună justificari juridică ligată di criteriile di aderare.
Năpoi aduţemu aminti că, la bitisita-a anlui ţi tricu, nu fu adoptată ună apofasi tru unanimitate tu ligătură cu intrarea tru spaţiul Schengen a aţiloru dauă văsilii membre ali UE ditu 2007, după ţi Austria și Olanda s-ncuntrară. Cancelarlu austriac, Karl Nehammer, motivă aestă poziție aducânda tru muabeti migranțălli paranomu agiumţă tu v4silia a lui ti cari afirmă că mulță au vinită pritu România și Vărgăria, date contradzăse ama di către autoritățile di la București. Tu arada a llei, Olanda spune ca ndrupaşti aderarea ali Românie, ama nu la pachet cu Vărgăria. Până tru aestu kiro, Austria nu dimăndă niţi ună alăxeari tu ţi mutreaşti poziția a llei.
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearea: Taşcu Lala
