Șasi meşi di polimu tru Ucraina
Tricură șasi meşi di la aputrusearea ali Ucraină di cătră Rusia, iara reprezentanţă a dzăţ di state şi organizaţii internaţionale tăxiră agiutoru ti aestu cratu.
Mihai Pelin, 24.08.2022, 16:05
Ucraina nsimneadză 31 di añi di la proclamarea a independinţăllei andicra di Uniunea Sovietică, ama şi giumitati di an di cându Rusia nkisi contra a llei ună atacă la scară largă. Proclamarea a independenţăllei ali Ucraină fu un moment clleaie tru proţesul di surpari ali Uniunii Sovietică, ună surpari pe cari liderlu rus Vladimir Putin u zuyrăpsea ca hiinda nai ma marli fănico geopoliticu a secolui 20. Ti Ucraina ahurhea ună cali ndilicată emu ti aflari ună identitati naţională, emu ti democratizare.
Momentul decisiv vini tru 2013 cându, după ţi, la zorea băgată ti Moscova, prezidentulu Viktor Ianukovici nu apruke simarea a Acordului di asociere la UE, di nkisi deapoa ună minari di protestu bitisită cu alăxearea a guvernului şi yinearea a pro-europeañilor la puteari. Rusia apăndăsi sertu, di u aputrusi şi u arăki Crimeea şi cu un polimu separatistu tru Est. Cum Ucraina dusi ma largu planlu ti aprukeari di Occidentu, Moscova, aestă aradă sum pretextul a denazificarillei, u aputrusi diznău, declanşânda nai ma mari polimu ditu Europa după a daua conflagraţie mondială. Forţili aruse atacară pi 3 fronturi: di cătă apirită, di cătă Crimeea şi di cătă Belarus.
Tru proţlli 6 meşi di conflictu, aruşlli kirură cabaia tru alumtili ditu tru zona a Kievlui şi Harkov, ama aputrusiră nai ma marea parti ditu Donbas şi ună parti ditu sudlu ali Ucraină. Polimlu fu marcat di bombardamente cabaia mări pisupra a căsăbadzloru ucrainene, născănti fură asparti tru ma marea parti, nica şi cu crime di polimu. Occidentul s-ascumbusi tra s’agiută Ucraina, neise pitricu arme şi sancţionânda Rusia. Ama, tru aestu kiro, conflictul pari s’hibă alargu di bitisită.
Secretarlu gheneral NATO, Jens Stoltenberg, şi liderlli a prinţipalelor puteri occidentale tăxiră, marță, tru cadrul a unui summit virtual, ahărdzitu ti andruparea mutrinda turnarea ali Crimeei sum autoritatea a Kievului, că va s’andrupască alumta ali Ucraină pi lungu kiro. Tru intervenția a lui, premierlu roman Nicolae Ciucă dimăndă că statili dimocratiţi lipseaşti s’armănă susto adunati stogu ti andruparea a independinţăllei, suveranitatillei şi integritatillei teritorială ali Ucraină tru cadrul a sinurloru a llei pricunuscuti internaţional. El adusi aminti că agiutorlu ali Românie ti Ucraina s’yilipseaşti tru ma multi planuri şi arădăpsi, pi ningă aţelu politic, economic ică financiar şi agiutorlu umanitar, aţelu diplomatic ică tru dumenea a ndreptului internaţional.
Ucraina tricu pritu şase meşi lăhtăroşi di polimu, ama spusi ună axizeari ti nipistipseari tra s’ţănă keptu a agresiunillei fuviroai tra s’apăndăsească şi să-şi amintă diznău locurli acăţatî, diclară secretarul general al NATO. El nica spusi că Alianţa andrupaşti acutotalui suveranitatea Ucrainei, integritatea a llei teritorială, cum şi ndreptul la autoapărare.
Şi UE va u andrupască Ucraina cât va s’hibă ananghi, spuni prezidinta ali Comisie Europeană, Ursula von dir Leyen. Ea cundille că Uniunea nu va s’pricunoască vărăoară arăkearea paranomu ali Crimeei şi a Sevastopolui di cătră Rusia şi adăvgă că diadunu cu Ucraina lucreadză tra să scoată tru vidială călcările a ndrepturilor a omului, tra s’da giueapi atelli ţi suntu responsabili şi tra s’ndrupască victimele.
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearea: Taşcu Lala