Românii și standardul a lor di bană
Tru România, amintatiţli med eara, anlu ţi tricu, tru creaştire cu aproapea 14% andicra di 2021, a diapoa hărgili fură ma mări di 85% ditu păradzlli amintaţ.
Corina Cristea, 08.06.2023, 15:57
Bana s’dizvărteaşti tru un univers a ţifrilor, ase că studiile mutrinda nivelu di bană adrati di lenu turlii di companii di profil ică datili ţentralizate pitricuti di Institutul Național di Statistică, ti exemplu, nu pot s’armănă nibăgati oară. Aeşţă suntu indicatori importanți tră atea că yilipseaşti nivelu a amintatiţloru și putearea di ancupărari, standardul di bană și gradlu di haristuseari a oamenilor tru raport cu bana pi cari u duc, spun ţiva ti nivelul di educație ică ti aţelu di sănătate, ama și ti turlia tru cari aeșţă potu şi lă da di mănă s’aibă ună casă, ună aftuchină ică ună vacanță. Un ahtari studiu, adratu di GfK Purchasing Power Europe, spuni ti exemplu, că 2022 fu un an tru cari niţi biletele di avion, niţi pachetele di vacanță nu avură multă căftari, româñilli, găilipsiţ di evoluția economică yinitoare, declarânda tru ună proporție cabaia mari că au naeti s’economisească păradz ma mulţă (68%) și s’inveastiască tru educație (22%). Studiul spuni, tutunăoară, că putearea medie di ancupărare eara cu 51% sum media europeană, aţea ti u spunea România pi loclu 31 ditu ateali 42 di ţări analizate.
Ateali ditu soni date, vinite aestă aradă di la Institutlu Național di Statistică, spuni că, acă amintatiţli totale medii tu mesu fură, tru România, anlu tricut, di aproapea 6.500 lei (circa 1300 di euro) pe nicukirată, tru creaştire cu aproapea 14% andicra di 2021, nivelu di bană nu easti unu ma bun. Aesta, di itia că inflația și spusi anamea — hărgili fură ma mări di 85% ditu păradzlli amintaţ. La nivel di căsăbadz, amintaticlu total năstricu 7.000 lei (circa 1400 di euro), dimi fu di 1,3 ori ma mar andicra di la hoară. Protili hărgi fură ateali cu consumlu ditu nicukirata, pisti 60%, cum şi tră păltearea a taxelor şi impozitelor, tru proporţie di 30%. Produsili alimentare eara un cirecu ditu consumul a nicukiratiloru, deapoa yinu aţeali ti casă şi utilităţ. Tră biuturi alcoolice şi tătumi romăñilli hărgiuriră tru mesu 265 lei şi maş 17 lei tră educaţie. Amintatiţli ţi nu suntu duri au consecințe sociale importante – scot pi geadei tut ma multi cătigurii profesionale.
Di aproape trei stămâni, greva generală diclanșată di profesori țăne caplu di afiș a giurnalelor informative, deapoa si cadrele sanitare, angajații ditu penitenciare ică ceferiștilli exprimânda-și niifharistuserli ti tiñiili di cafi mesu pritu protesti. Acăţaţ anamisa di căftărli a sindicatelor, di ună parte, și nananghea ta s’ñîcureadză hărgili, di alantă parte, di itia că adunarea di fonduri la buget nu easti la nivelu la cari eara lugursită, politicienii caftă cearei. Cearei cu ahât ma anănghisiti cu cât easti anticipată ună creaștire economică ma ñică tru aestu an, iara inflația nică easti pi dauă ţifri.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala
