Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

România şi SUA ndrupăscu Ucraina

Bucureştiul şi Washingtonul năpoi ş-lu spunu andrupămintul tră Ucraina aputrusită di ruşi.

România şi SUA ndrupăscu Ucraina
România şi SUA ndrupăscu Ucraina

, 29.06.2023, 19:53



Pritu forţa-a lor militară, ti easti ună tru lume, şi pritu aportul enormu la bugetlu ali Alianţă, Statele Unite suntu calificate, daima, ca hiinda protlu anamisa di aţelli isa tru cadrul NATO. Pritu viţinătatea cu Ucraina aputrusită, anlu ţi tricu, di askerili aruse, România – ea işişi membră NATO şi ligată di americani pritu un parteneriat strateghic cari umplu un cirecu di seculu – easti un actor di mari simasie tru gaeretea a lumillei libiri tra s’lli-agiută pi ucraineni s’ţănă keptu.


Pritu România tricură cătă păzărli mondiale exporturli di yipturi şi alti produse agro-alimentare ucrainene, cari agiută Kievlu să-şi ţănă tru bană economia greu stulţinat di polim. Drama umanitară ditu văsilia viţină vrea s’hibă nica ma greauă ma s’nu avea agiutorlu a românilor. Pritu România fudziră ditu calea aruşilor cama di patru miliuñi şi giumitate di cetăţeni ucraineni. Majoritatea nkisiră calea ma largu cătă văsilii ditu ascăpitata ali Europăi, ama aproapea ună sută di ñilli, ma mulţă mulleri şi cilimeañi, aleapsiră s’armână aoa.


Meslu aestu, numirlu a cetăţenilor ucraineni cari intrară pi lucru tru România după declanşarea-a polimlui agiumsi un nău record – dimăndă ministrul a Lucărlui tru guvernul di București, Marius Budăi. Uidisitu cu aestu, la nivel naţional fură simnati 6.810 contracti di lucru tră cetăţeni ucraineni, nai ma marli livelu ditu 24 di şcurtu 2022 până tru aestu kiro. Nai ma mulţă ucraineni angajaţ tru România, 1.452, lucreadză tru industria prilucrătoare, iar 1.181 tru construcţii. Alţă 737 suntu angajaţ tru domeniul a comerţului. Ditu videala a zonilor tru cari aleapsiră s’lucreadză, nai ma mulţă – 2.770, ş’aflară di lucru Bucureşti, iara 418 tru giudeţlu Timiş.


“Deadunu cu partenerlli a noştri europeañi, atelli transatlantiţ şi di pi tut globlu, Statele Unite şi România cilăstăsiră şi ma largu cilăstăsescu ta s’agiută Ucraina şi tuţ partenerlli vulnerabili ditu regiunea ali Âmarea Lae” — adusi aminti diznău prezidentulu Klaus Iohannis, ñiercuri dicseară, la recepţia ndreaptă di ambasada americană la Bucureşti, cu furñia a Dzuuăllei naţionale.


Ambasadoarea-a Statelor Unite tru România, Kathleen Kavalec, spusi, tu arada-lli, că România şi Statele Unite voru s’construiască societăţ democratiţi cama incluzive şi cama tu prucukie, iara aesti valori comune li determină s’armănă adunati stogu dinintea a aţillei ţi număsi “ataca niprovocată şi lăhtăroasă ali Rusie contra ali Ucraină”. Aproapea tru idyiulu kiro cu discursurli di Bucureşti, prezidentulu american, Joe Biden, declara, la Washington, că omologlu a lui rus, Vladimir Putin, easti un “proscris”, “un paria tră tută planeta”. Ntribatu di jurnaliştilli acreditaţ la Casa Albă desi, după aribilipsirea afanu faptă a pareiillei di mercenari Wagner, regimlu al Putin easti slăghitu, Biden lugursi că “easti zori ti spuneari, ama limbidu easti că aestu keari olmlu ditu Ucraina”.


Autoru: Bogdan Matei


Armânipsearia: Taşcu Lala



Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company