România şi criteriile di aderare la euro
România nu easti ndreaptă sadoptă moneda unică europeană
Bogdan Matei, 02.06.2022, 12:33
Euro easti, di facto, monedă naţională tru România, ama easti alargu tra s’agiungă dipu ayoñea şi monedă di jure. Banca Centrală di la Bucureşti ţăni, di ndoi añi, un cursu di alăxeari di aproapea 5 lei tră un euro, aţea ţi licşureadză isăkili pi cari ş’li fac cetăţenii şi decidinţăllii politiţ. Mărli proiecte di infrastructură prezentate di autorităţi au custuseri estimate tru euro. Pe case şi terenuri s’caftă păhadz cu isapea tru euro, acă, la notar, tranzacţiile imobiliare s’perfecteadză tru moneda naţională românească, leulu. Cându scrie ti sinecurile pi cari guvernaţii di len turlii di hromi li durisescu a muştiradloru ditu partie, presa llia ca etalon moneda unică europeană. Uidisitu cu rechizitoriili fapti di procurorlli anticorupţie, nai ma mulţă dimnitari corupţă llia aruşfetea tut tru euro. Babageana diasporă românească, di ordinul a milioanelor di suflete, din ascăpitata a continentului pitreaţi la soea ditu văsilie euro. Şi, cu tute aestea, România nu tiñiseasti, tru momentul di tora, niţiunu ditu ateali patru criterii anănghisiti ta s’poată s’treacă la moneda unică europeană.
Tru simfunie cu anămusitlu tratat comunitar di la Maastrict, simnatu tru 1992, aeste criterii sunt stabilitatea păhadzlor, finanţe publice vărtoasi şi sustenabile, stabilitatea cursului di alăxeari şi convergenţa ratelor la tocurili pi lungu kiro. Ma multu, uidisitu cu aşi-număsitului raport di convergenţă, dat publicitatillei, ñiercuri, di Comisia Europeană, dintru tute aţeali 27 di state membre ale Uniuni, România easti singurul cari faţi obiectul a unei proceduri di dificit excesiv. Niţi eale membre a zonăllei euro, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia sunt, tuti, ma ghini notate di Executivul comunitar di la Bruxelles. Admisă tru Uniune tăş tru 2013, la şase ani după România, Croaţia ari căbilea s’intră tru zona euro nica di la 1 yinatu 2023, cara Eurogrupul şi Consiliul European va s’ndrupască apofasea tu aestă noimă a Comisiei Europene. Ciudusearea vidzută di analişti easti că tru 2016 România tiñisea trei ditu aţeali patru criterii. Avea maş ti tiñiseari criteriul a cursului di alăxeari, şi ca ună condiţie suplimentară băgată di Comisia Europeană, compatibilitatea legislativă. Altă turlie spus, politiţli economice ale guvernelor cari vinira cama diapoa, s’hibă di stânga ică di dreapta, monocolore ică di coaliţie, asparsiră compatibilitatea României cu exigenţele a zonăllei euro.
Ndreptu easti că tru economie şi societate fură doi ani di completă mintătură, di itia a retricţiilor băgati cu epidimia di COVID-19, iar aincertitudinile nica suntu dupu ţi askerea arusă aputrusi Ucraina viţină a Româniillei. Tru meşlli ditu soni, păhadzlli plăscăniră, ratele a dobândzălor crescu niacumtinatu, finanţili publiţi sunt alargu ta s’hibă vărtoasi şi sustenabile, iara văsilia s’mpărmută tru un ritmo pi cari presa lu număseaşti cabaia di ţă llia minţăli.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
