România s’agiundzi cu biriketea
Xerea zñiipseaşti aproapea un cirecu ditu teritoriul ali Românie, ama autoritățli da asigurări că ananghea internă di yipturi a văsiliillei easti anvălită.
Roxana Vasile, 11.08.2022, 13:25
Cu aproapea 300 di ñlli di ictări zñiipsiti pănă tora, di xeri, ditu ateali 7 miliñi siminati cu yipturi, România mutreaşti cu ngătanu catandisea, tra s’hibă ndreaptă tră iţi sţenariu. Anlu tricut, s-nregistră ună biriketi recordu, cari avea, ti exemplu, 11,3 milioane di tonuri di gârnu, ama tru aestu an recoltele fură zñiipsiti di condiţiile meteorologhiţi, iara custuserli mări di producţie și spusiră şi eali murafetea.
Dzălili di ma ninti, România bitisi lucrărli di adunari a gărnului, ama biriketea easti cu 15-18% ma ñică andicra di 2021, dimăndă ministrul român ali Agricultură, Petre Daea:
“Tută producția cari fu adunată ari trei scupadz adză — ţănearea tru măgăzii și tru dipozite, atea turlie că producția s’nu s’aspargă la fermieri, tru dipozitele pi cari li au procesatorllii cu scupolu ti alăxearea aliştei tru fărină și diapoa calea a pănllei, s’asiguripsimu populația și, cadialihea, disponibilitățli ti exportu.”
Uidisitu cu ministurlu Petre Daea, ari duri gărnu tra s’anvălească ananghea internă ali Românie — ţi easti iuva la 2,5 – 3 miliuñi di tonuri – şi tra s’asiguripsească nica şi un surplus tră exportu. Tru idyiulu kiro, acă easti zborlu ti ună cantitate niheamă ma ñică di gărnu tru recolta aluştui an, calitatea aluştuio easti una superioară a atilui di anlu tricut, nica spusi ministrul. Datele centralizate spun că tempearaturile mări şi xerea prilundzită zñiipsiră culturli tru trei cirecuri ditu giudiţi, maus culturli di misuru şi floarea-soarelui, ama, uidisitu cu prognozili, producţiile va s’ţănă keptu a căftarillei di pi păzari. Tru zonili zñiipsiti, recoltărli ahuhriră ma ayoñea andicra di anlu tricutu.
“Recoltăm suprafeţele cari avură zñiie di itia a xerillei, tră aţea că eali agiumsiră la maturitatea di recoltare, aţea turlie tra s’nu nregistrămu niţi ună kireari, iara calea ti florea-soarilui easti cătă unităţile di procesare”, spusi Petre Daea.
Iara tra s’ayină tru agiutorlu a fermierilor, ministerlu diadi posibilitatea a aţiloru zñiipsiţ di xerea pedologică s’alăxească distinaţia a culturilor tru hrană tră prăvdză.
Ma multu, Ministerlu ali Agricultură bagă la dispoziţia a fermierilor un Ghid di bune practiţ agricole mutrinda efectele a alăxerloru climatice, tră s’ţănă keptu a provocărilor tru contextul di crişteari a fenomenlui di xeri sertă. “Alăxerli climatiţi suntu ună realitate, nu ună ficţiune şi ti atea lipseaşti s’ufilisimu tuti hălăţli ţi li avemu aţea turlie că nivelu a producţiilor şi valorificarea superioară a aluştoru s’aibă hăiri tru sectorlu economic ali Românie”, spune Petre Daea.
România easti unu ditu nai ma mări exportatori di gărnu tru Uniunea Europeană şi easti un exportator activ tră Orientul di Mesi, prinţipalu importator hiinda Egiptulu. Grânele româneşti suntu exportati pritu portul prinţipal a văsiliillei, Constanţa, ufilisitu, tora şi di Ucraina ca rută alternativă di export, după ţi Rusia băgă ună blocadă la Amarea Lae.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearia: Taşcu Lala
