România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Tu dzuua di 9 di mai, Bucureștiul ș-Chișinăulu yiurtusirâ irinea ș-unitatea tu Evropâ.
Tașcu Lala, 16.05.2024, 00:07
Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu. Aestâ dzuuâ ari ș-unâ noimâ istoricâ ahoryea ti româñi, câțe easti adusâ aminti Dzuua anda fu aspusâ Independenţa di Stat. Tu mesajlu pitricut ti Dzuua a Evropâllei, prezidentul Klaus Iohannis dzâsi că evropeañilli vor ta s-bâneadzâ tu suțităț libiri/elefteri, cu stat di ndreptu funcţional, iu ndrepturli ş-libirtăţli suntu tiñisiti. Uidisit cu spusa a lui, ‘problemili di tora scot tu migdani că u avem borgea andicra di alanțâ oamiñi ta s-u țânemu irinea pi continentu, iara nai ma siyura culai easti fâțearea ma sânâtoasâ a construcţillei evropeanâ ş-ânvârtușearea a unitatillei anamisa di miletea a noastâ’.
Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu adusi aminti că, dupâ aderarea la Uniuni, România s-hârsi di cama di 64 di miliardi di evradz ditu fonduri evropeani, pâradz ți âlli si deadirâ, ma mulțâ andicra di suma acutotalui ți u deadi ea la bugetlu ali UE. Tu unâ emisiuni la Radio România, Iulia Matei, ambasador ş-reprezentantu permanentu ali Românie pi ninga UE, cundille că unitatea easti clleaia ti unâ Evropâ vârtoasâ.
Iulia Matei: Ma s-mutrim niheamâ nâpoi ș-ma multu tu añilli ditu soni putem s-videm că avem deadun un singir di rezultati ți, vahi altâ turlii va nâ pârea zori ti umpleari și, vahi, imposibili. Ş-aoa mindueascu prota ș-prota că Uniunea agiumsi un actor geopolitic ma vârtos. Scoasim tu migdani că himu un partener di pistusini ti Ucraina, tu contextul anda easti atacatâ di Arusie, ama ș-ti loarea aluștor apofasi istoriți ți angreacâ multu ligati di dișcllidearea a pâzârâpserlor di aderari cu Ucraina ș-cu Republica Moldova.
Arcul di Triumf di Bucureşti fu luñinat tu ñirlu tu dzuua di 9 di mai, dicsearâ, ta s-yiurtuseascâ Dzuua ali Evropâ, iara hlambura ali UE fu proiectatâ pi faţada a Pâlatillei a Parlamentului. Tu mărlli câsâbadz, Dzuua ali Evropâ fu yiurtusitâ cu paradi militari și momenti artistiți.
Și Chişinâu furâ yiurtusiti em Dzuua ali Evropâ, em ațea a Azvindzearillei. Maia Sandu, membrâ a chivernisillei ş-a leghislativlui, bâgă chitchi/lilici la memorialul Eternitati, ti aduțearea a minti a aților câdzuţ tu Doilu Polim Mondial. S-feați ș-unâ țeremonie ahoryea tu pâzarea ditu mesea a Chișinăului, dinintea a prezidentâllei ş-a comisarlui evropean ti buget şi administraţie, Johannes Hahn, ți tu vizitâ tu Republica Moldova.
9 fi mai 1945 fu prota dzuuâ di irini tu Evropa dupâ Doilu Polim Mondial, ti cari canâ nu poati sâ zburascu cu haraua a azvindzearillei, di cara tora him martorilli a unlui nău polim tu Evropa, dzâsi Maia Sandu anda zburâ tu Pâzarea ali Mari Adunari Naţionalâ. Ea cundille hâirli ți va li aducâ apruchearea tu Uniuni, pritu cari nai ma marea garanţie hiindalui irinea ș-securitatea naţionalâ.
Maia Sandu: Noi nu vrem s-neamu iuva, noi vrem s-armânem acasâ, iara acasâ s-hibâ Uniunea Evropeanâ. Ti mulțâ añi, Uniunea Evropeanâ, Moldova evropeanâ! „
Dzuua a Evropâelli easti dzuua anda âlli tiñisim tuț ațelli ți u vor ş-u apărâ Uniunea Evropeanâ, irinea, stabilitatea ş-prucupseara pi continentul a nostu, tamam ș-țetăţeañilli ali Republicâ Moldova”, dzâsi, tu arada lui, comisarlu evropean Johannes Hahn.
Autor: Daniela Budu
Apriduțearea: Mirela Sima Biolan
