Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

România ş-lu uidiseaşti sistemul di nviţămintu

Prezidentulu Klaus Iohannis dimăndă, tru marja a Adunarillei Generală a ONU, că România ş-llia borgea tra ş-uidisească sistemul di nvițămintu cu anănghiserli di tora și emerghente.

România ş-lu uidiseaşti sistemul di nviţămintu
România ş-lu uidiseaşti sistemul di nviţămintu

, 20.09.2022, 19:00

Tru marja a aţillei di a 77-a sesiuni a Adunarillei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite di New York, prezidentulu Klaus Iohannis dimăndă, tru un mesaj video, că România ş-llia borgea s’actualizeadză sistemul di nviţămintui şi să-lli veaglle cetăţeñilli di provocărli a mediului economic şi di năile realităţ suţiali. România coprezidă, la iniţiativa a șeflui a statului, linia tematică “Profesorlli, predarea şi cariera didactică” ditu cadrul a summit-ului Transformarillei Educaţiillei di New York.


“Tu kirolu anda impactul a pandemiillei di COVID s’ayăliseaşti, di alasă loc ti niscănti năi şi greali provocări globale, lipseaşti s’apufusimu ti politiţli cari suntu ananghi tra s’vindicămu lumea. Construirea a unui yinitor sustenabil easti ună componentă clleaie tru aestă cilăstăseari – spusi şeful a statului.


Uidisitu cu Klaus Iohannis, aprăftăsita ţăni, tru ma marea parti, di asigurarea a unei educaţii di calitate:


“Tru cadrul aluştui summit, România scoasi tru migdani tema a procesului di predare şi a carierăllei didactică. Profesorllii suntu inima ali educaţie. Ca parte a reformelor tru kirolu ditu soni, România ş-lo borgea s-lă asiguripsească a profesorlor ditu societatea noastră ună pregătire iniţială şi continuă uidisită, tiñii di cafi mesu motivante şi un statut profesional analtu. Tutunăoară, făţemu gaereţ s’dămu a profesorilor ună ma mare autonomie tru organizarea activităţilor şcolare. Participarea a profesorilor la procesul decizional easti di simasie ti mintearea a lor tru transformarea a sistemilor a noastri educaţionale.”


Klaus Iohannis adăvgă că România easti tru etapa di băgari tru practico a unlui demersu substanţial di reformă, thimilliusitu pi rezultatili a unei lărgurii consultari cu numa România Educată.


“Pisti 10.000 di cetăţeni fură mintiţ activ, aestă consultare agiungănda nai ma incluzivlu proţesu di zuyrăpseari a politiţlor ditu domeniu şi scuţănda tru migdani minduita tră educaţia românească la orizontul a anlui 2030”, spusi aestu.


Ma multu, tru anlu ditu soni, tru România fu iniţiat un proţes di reflecţie ti educaţia mutrinda alăxerli climatiţi şi dizvultarea durabilă, cari s’alăxi tru ună viziune strategică concretă, integrândalui tru proţeslu educaţional filosofia a Obiectivilor di Dizvoltare Durabilă.


Şeflu a statlui lugursi că rolu a profesorilor armâne esenţial tra s’nă asiguripsească că tuţ cilimeañilli amintă axizerli ţi suntu ananghi tra s’veaglle resursele şi muşuteaţa ali planetă. Alăxearea ali educaţie, nica spusi năsu, nsimneadză agiundzearea a provocărlor globale actuale, cu tuti resursele pi cari le ari educaţia, tra s’da curayiu tru progres, irine şi prucukie! Uidisitu cu năsu, educaţia lipseaşti s’hibă tru amprotusa tru tuti politiţli, inclusiv tru domeniul a finanţarillei publiţi.



“Niţi ună reformă nu poati s’hibă adrată ma s’nu investimu tru tiniri, tru profesorllii a lor şi, aşi, tru yinitorlu a nostru. Easti nai ma hăirlătică investiţie pi cari noi tuţ putem s-u adrămu!, cundille Klaus Iohannis.


Autoru: Daniela Budu


Armânipsearea: Taşcu Lala











Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company