Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

România nu va s’aibă problemi cu gazili naturale

Bucureștiul salută, tru cadrul a unăllei ţeremonie, ahurhearea lucărlui ti exploatarea a gazilor ditu perimetrulu românescu Midia, ditu Amarea Lae.

România nu va s’aibă problemi cu gazili naturale
România nu va s’aibă problemi cu gazili naturale

, 29.06.2022, 17:42

România easti, tru aestu, kiro văsilia ditu Uniunea Europeană nai ma puțănu dependentă di gazlu arusesc, easti doilu mari producător di petrol și gaze ditu spațiul comunitar și ari cantităț mări di gaze naturale niexploatate tru Amarea Lae. Volumlu estimat a dzăcămintilor maritime easti di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma marea cantitati easti tru perimetrul Neptun Deep, exploatat di compania românească di stat Romgaz şi OMV Petrom. Di aclo, protili gaze potu s’hibă loati tru bitisita a anlui 2026 ică tru ahurhita anlui 2027.



Tru aestu kiro, tru perimetrul Midia, la aproapea 120 di kilometri di ţărmul a Româniillei, cari ancurpilleadză dzăcămintele ʺAnaʺ şi ʺDoinaʺ, lucrărli di exploatari suntu ahurhiti, aţeali ţinţi sondi a companiillei Black Sea Oil&Gas va s’asiguripsească 10% ditu consumlu a văsiliillei. Ună sondă submarină la dzăcământul ʺDoinaʺ și patru sondi la dzăcământul ʺAnaʺ au tru plan s’extragă giumitate di miliard di metri cubi di gaze până la bitisita a anlui. Tut cu tut, pritu aestă investiţie, ari căbili tra s’hibă scoasi 1 miliardu di metri cubi di gaze anual. Di altă parti, protili cantităţ di gaze fură livrate tru sistemlu naţional.



Ditu 15 di cirişaru, di cându ahuhri extracţia ditu dzăcământul “Ana”, 3 milioane di metri cubi di gaze intră cafi dzuuă tru sistemul naţional di transport. Neise, aestea suntu adusi ditu Amarea Lae, pi litoral, până tru staţia di tratari di la Vadu, iu trec pritu un proţes di separari a fazăllei lichidă di aţea gazoasă şi pritu unu di uscari. Tru aestu kiro, România easti la 41% ditu capacitatea totală di stocari a gazilor naturale, iara până la 1 di brumarue Bucureștiul ş-lo borgea andicra di Uniunea Europeană s’agiungă la 80% – ananghea minim tră iarnă.



Directorul gheneral Transgaz, Ion Sterian, cundille: ʺNoi nu himu tru situaţia alăntor văsilii la iarnă, di itia că avem producţia internă şi nu avemu ti ţi s’aduţemu asparizmă. S’adună tu măgăzii 10-12 milioane di metri cubi di gaze ndzuuă. Adz4 avemu nmagazinată 1 miliardu 270 di milioane di metri cubi di gaz.ʺ



Cu arastea a unei ţeremonii organizată, marță, la Vadu, cu ucazea că ahurhi exploatarea a gazilor naturale ditu perimetrul Midia, primlu ministru Nicolae Ciucă pitricu un mesaj pritu cari da curayiu a tutăloru companiilor xeani şi româneşti cari vor s’inveastească tru România: ʺFaptul că aest proiect va s’aducă 1 miliard di metri cubi di gaze naturale tru an nsimneadză că va s’agiundzemu s-asiguripsimu 90% ditu ananghea di consum ali Românie. Easti un salt remarcabil şi yilipseaşti axia a Româniilei tra s’află năi resurse şi cearei tru un kiro tru cari furnizarea di gaze naturale la nivel mondial easti fuvirită di polimlu ditu Ucraina.ʺ


România ș-pripune s’agiungă indipendintă energetic, un furnizor di securitate energetică tru reghiune, ama şi ună cali di purtari tră gazili şi energia veardi ditu Amarea Caspică.


Autoru: Leyla Cheamil


Armânipsearia: Taşcu Lala






Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company