Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

România, năi gaereţ tră Schengen

După votlu negativ ali Austrie di stămâna ţi tricu, România faţi năi gaereţ tră aaprukearea tru Schengen

România, năi gaereţ tră Schengen
România, năi gaereţ tră Schengen

, 13.12.2022, 15:58

Acă România tiñiseaşti condițiile tehniţi tră s’intră tru spațiul di libiră urdinari Schengen, stămâna tricută, tru cadrul a Consiliului Justiție și Afaceri Interne di la Bruxelles, nu lo undă veardi di partea ali Austrie tră aderare. Cancelarul austriac, Karl Nehammer, motivă aestă poziție aducânda tru muabeti migranțălli ilegali agiumţă tu văsilia a lui ti cari spuni că mulță vahi au vinită pritu România și Vărgăria. Tru cadrul a protăllei a lui işeari publică după niaprukearea ti aderari ali Românie, șeflu a statlui, Klaus Iohannis, declară că aestu vot negativ easti unu nimeritat şi ti niakicăseari. El năpoi adusi aminti că, pi 16 di brumaru, miniştrilli europeañi di Interne declarară tuţ că România şi Vărgăria suntu ghiniviniti tru spaţiul Schengen, ama, după dauă dzăli, aţelu austriac declara că Viena nu poati s’admită ună tindeari a aluştui. Klaus Iohannis spusi că lipseaşti s’hibă dusi ninti tuti călliurli diplomatiţi tră băgarea tru practico a aderarrillei la spaţiul di libiră urdinari, spunănda că va s’cilăstăsească elu işiş.


“Aestu vot, acă mi nvirină şi nu mi aştiptatmu, nu mi faţi s’tragu mănă. Şi, personal, va s’armănu multu conectat la fenomen şi escu apufusitu s’duc lucărli ma largu, până cându România va s’agiungă membră a Spaţiului Schengen. Miercuri şi gioi, vahi şi viniri, va s’avemu ună andamasi a Consiliului European şi, cadealihea, va u aducu dininti aestă problemă tru Consiliul European. Ama un nău vot shibă maş atumţea cându s’adună, diznău, Consiliul JAIˮ.


Ministrul di Interne, Lucian Bodi, ălli piticu ună carti dişcllisă a omologului a lui austriac, Gerhard Karner, tru cari şi spuni ahăndoasa indignare andicra di votlu negativ di stămâna tricută. Ministrul Bodi easti cu minduita că responsabilul austriac afeaţi unu agiocu politic nitiñîsitu, după ţi, ma ninti, la Viena, lu asiguripsi că easti un soţu ali Românie. Lucian Bodi easti cu minduita că problema migraţiillei invocate di Austria nu poate s’hibă imputată ali Românie, lucru akicăsitu di tuti alanti stati membre. Şi liderlu PSD, Marcel Ciolacu, cutugursi, diznău, apofasea ali Austrie tra s’voteadză contra aprukerillei ali României tru Schengen, ama lugurseaşti că lipseaşti s’hibă faptă ună distncţie anamisa di cetăţenii şi liderlli politici ali aiştei văsilie. “Vam s’negociemu, ma largu, cu Austria (…). Până tru soni, demersul lipseaşti shibă unu diplomaticˮ, cundille Marcel Ciolacu.


Tu arada a llei, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri ditu România pitricu a Guvernului di la București ună căftari di eliminare a controaliloru la sinurlu cu Vărgăria. Transportatorlli cundilleadză că România şi Vărgăria aderară deadunu la bloclu comunitar şi feaţiră daima echipă tră intrarea tru Schengen. Ia căţe elli caftă a Executivului di la Bucureşti ca, deadunu cu aţelu di Sofia, s’ndreagă, urgent şi pragmatic, simplificarea nica și eliminarea controalelor la sinurlu anamisa di aţeali dauă văsilii. Şoferlli di camioane aşteaptă, cafi dzuuă, săhăţ buni, tră formalităţile di yimbruki, la punctilio di triţeari a sinurlui româno-vărgaru.



Autoru: Leyla Cheamil


Armânipsearea: Taşcu Lala

Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company