România, ma aproapea di spațiul Schengen
Aderarea ali Românie la Spațiul Schengen canda easti ma aproapea, după ţi Ghirmănia și spusi andrupămintulu tră aestu scupo.
Daniela Budu, 30.08.2022, 20:01
Autorităţli di București salută andrupămintulu ali Ghirmănie tră aderarea ali Românie la Spaţiul Schengen di libiră urdinari şi haristusescu a cancelarlui Olaf Scholz tră andruparea ti băgarea tru lucru a aluştui scupo. Tru zborlu a lui di la andamasea ali UE di Praga, canţelarul german spuni că România, Croaţia şi Vărgăria tiñisescu tuti căftărli tehniţi tră harea di membru cu tuti ndrepturli a Spaţiului Schengen, cari lipseaşti s’hibă aviglleatu şi dizvoltat. “Va s’cilăstăsescu că eali s’agiungă membru cu tuti ndrepturli” — spusi oficialu di Berlin.
Hăbarea yini dupu ţi tru giumitatea a meslui cirişaru, tru arada a vizităllei ţi u feaţi tru România, prezidentulu ali Franţă, Emmanuel Macron, şi spunea idyealui andrupămintulu ti aestu scupo. După declarația di luni a canţelarlui ghirmanu, prezidentulu Klaus Iohannis cundille, tru un mesaj pi un şingiru di socializare, că intrarea ali Românie tru Spaţiul Schengen easti un scupo strategic ali văsilie, iara premierul Nicolae Ciucă spusi că, aşe, exporturile româneşti potu s-cunoască un impuls semnificativ. Prezidentulu di la Camera a Deputaţlor, Marcel Ciolacu, spusi că a româñiloru lă si cadi aestă apofasi, cari va s’ducă la şcurtarea semnificativă a timpilor di aştiptari la sinuru tră transportatorlli di părmătii.
Declaraţia a canţelarlui Olaf Scholz mutrinda anrupămintulu ali Germanie tră aderarea la Schengen ali Românie easti ună hăbari di mari simasie, tră atea că easti ti prota oară cându Germania, la nai ma analtu livelu, dimăndă aestu lucru nicondiţionat, spusi și șeflu ali diplomație, Bogdan Aurescu. Tru arada a alui, ministrul di Interne, Lucian Bodi, spusi că aderarea ali Românie la Schengen easti şi armâne un scupo multu importantu tră văsilie şi apruke ti bunu, agiutorlu di andruparea publică ali Ghirmănie. Analiștilli di politică externă di București lugursescu că ari nica kiro până căndu România va s’aderă propriu-dzăsu la Spațiul di libiră urdinari.
Radu Magdin, consultant şi comentator di politică externă: “Nu ştiu desi multu, ama cadealihea va s’avemu nica multu kiro ti aştiptari. Nu aştiptai ca tora, ca vără miraculu, ti maş ndauă dzăli după, guvernul olandez s’yină să spună e, vidzumu ţi spusiră ghirmañilli şi avânda tru videală că suntu ma mări, ma vărtoşi şi tru general himu coordonaţ, va s’alăsămu nanăparti iţi turlie di opoziţie a noastră andicra di aderarea ali Românie şi Vărgărie la Schengen. Dimecu, semnalu politic, cadealihea, easti importantu. Opoziţia olandiză andicra di aderarea a noastră s-pari că toradioară armâne tru noima tru cari nu videm, nai ma ptănu tru plan aprukeatu, ună alăxeari di purtaticu. Ama, diznău, semnalu politic angreacă”.
România, cari kiverniseaşti cama di dauă ñilli di km di snuru UE, lipsea s’intră tru Spaţiul di libiră urdinari nica di 11 ani ş-cama, iara Germania fu ună di văsiliili cari s’ncuntrară atumţea. Furñiili invocate era corupţia şi problemili ditu justiţie. Cama diapoa, născănti văsilii ş-nuanţară minduita, ma pţăn Olanda.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
