România, la Sommet-ul ali Francofonie
Anvărtusearea a cooperarillei economiţi şi tru domeniul ali praxi cu alanti văsilii francofone şi, maxus, cu ateali ditu Africa easti una ditu priorităţile ali Românie.
Bogdan Matei, 21.11.2022, 17:19
Modernitatea românească easti orlea zorlea ligată di Franţa. Di tu giumitatea a secolului al XIX-lea, după giumitate di mileniu di dominaţie otomană, elitele pro-occidentale ditu Principatele Române ş-feaţiră studiile, tu amprotusa, la Paris. Personaj esenţial tru geopolitica epocăllei, amirălu Napoleaon al III-lea Bonaparte avu un rol important tru Unirea Munteniillei şi Moldovăllei, tru 1859. Yeaturlu italo-francez Carol Davilla agiumsi Bucureşti, tru 1853, cându avea 25 di ani, şi armasi ti totna aoa, tră s’construiască, practic, di la zero, sistemlu sanitar românescu, tu idyiulu kiro civil şi militar. Corpul expediţionar francez cumăndusitu di generalu Henri Berthelot alumtă deadunu cu askerea română tru Primlu Polimu Mondial, tu inşita a curi intrară sumu autoritatea a Bucureştiului tuti provinciile cu populaţie majoritar românească aflate, până atumţea, tru componenţa a imperiilor multinaţionale viţini.
După ţi, tru 1944, trupili sovietiţi di ocupaţie băgară cu zorea ali Românie un regim comunistu marionetă, Franţa agiumsi s’hibă loc di exil tră mulţă români cari aprăftăsiră s’fugă tru lumea liberă. Tră tuti aesteaa, adiararea ali Românie la Minarea Francofonă, la scurtu kiro după surparea, tru 1989, a dictaturăllei comuniste, fu un gestu absolut natural. Tru yismăciuni 2006, Bucureştiul eara nicukirlu a unlui sommet ali Francofonie. Tora, participarea ali Românie la sommetul ali Francofonie, cari s’ţănu dzălili di ma ninti tru Tunisia, s-concentrară pi anvărtuşearea ali cooperari economică şi tru domeniul ali educaţie cu alanti văsilii francofone şi, maxus, cu aţeali ditu Africa. Tru un interviu ţi ălu deadi a pitricutăllei a noastr4 Radio România la Djerba, reprezentantul ali Românie la reuniune, secretarlu di stat tru ministerul di Externe Traian Hristea, cundille domeniile di sinferu a Bucureştiului
“Nai ma di simasie sector tru cari putem s-avem un impact mare easti tru prota ş-prota domeniul IT şi securitatea cibernetică, dauă domenii di kipită iu avem excelenţă tru România şi iu companii ditu România suntu di baia kiro prezente pi păzarea africană şi iu potenţialul di creastire easti multu ma mari andicra di cum nă aştiptamu. Un altu domeniu easti, dealihe, industria, exportul a automobilelor şi pieselor componente tră industria auto, iu putemu s’yinimu diznău după ună perioadă di absenţă. Nu dipu tru soni, produsili alimentare. Easti un continent cu un multu mari yinitoru şi minduescu că putemu s-capitalidzămu nu maş alăxearea di bunuri, părmătii, servicii, ama s- includim şi faptul că ari mulţă studenţă ditu aesti văsilii, cari yin tru România tră studiu cu plată. Tru consecinţă, suntu niscănti transferuri financiare cătră România ditu aesti văsilii.”
La căftarea a prezidentului francez, Emmanuel Macron, declaraţia finală a Sommet-ului conţăne şi ună spuneari ti aputrusearea arusă ditu Ucraina, viţină cu România.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
