România la ea acasă: Retrospectivă 2018

Ahurhita a unui nău an, tru cari himu iara tra căftari di inedit, easti ună itie ti anami tra s-adrămu ună arădăpseari a proiectilor cari nă ţănură menga anlu ţi tricu şi, căţe nu, un top a aţiloru nai ma interesante!

Ana-Maria Cononovici, 02.01.2020, 12:06

Ahurhita a unui nău an, tru cari himu iara tra căftari di inedit, easti ună itie ti anami tra s-adrămu ună arădăpseari a proiectilor cari nă ţănură menga anlu ţi tricu şi, căţe nu, un top a aţiloru nai ma interesante!

Tut anlu 2018, mutrimu alternativ, proiecte dit dumenea artistică, realizări cu anami a născăntoru “eroi” di tu dzălili a noastri, ama şi ciuduseri. Tu ahurhita di anu 2018 nă tănu menga un “Teatru cu ascultari asistată”, maxus Teatrul tra Cilimean’il’i şi Tineret Gong” dit Sibiu, cari agiumsi protlu teatru dit România cu sistem di ascultare asistată tra persoanele cu deficienţe di avdzari. Earamu deapoa prezenţă şi la Dzalili a artilor foclu”, cari adusiră dinintia aţilor interesaţ ună adunari cu extraorditară, ună volta a spaţiilor di creaţie a artiştilor bucurestean’i, ndrepţă tra s-vă zuyrăpsească dit mistiryiul a Artilor Foclu.

Tut ti sfera artiloru, tra toamnă nkisimu s-videmu cum a agiumsi Art Selfie” ti România. Easti zborlu ti ună aplicaţie ţi lucreadză pi Android și IOS. Di la Gabriela Chiorean, Communication Manager CEE Google, nviţămu ţi easti Art Selfie şi cum apăndăsescu român’il’i cu dişcl’ideari ti proiectili artistiţi: “Art Selfie nkisi ca ună soluţie di discurmari tra să u experimenteadză arta. Easti practic ună turlie pritu cari poţ s’afl’I ma lişor afinităţ cu curentili artistiţi, cu tut ţi s-cl’eamă muşuteaţta. Dimi ţ’adari un cadhuru şi platforma a noastră va ţ-află dzeaminlu dit artă, dit Galeriile Google Arts and Culture.

Ti vidzum fu ună reacţie cabaia pozitivă dit ahurhita a anlui, tră aţeali ndauă văsilii s-adrarâă cama di 78 di miliuni di art-selfie-uri. Şi tră România nâ hărsimu di ună apandisi idyealui entuziastă. Dit aţea ţi videmu ti România avem unăorixi ahoryea ti experimentari arta, nu maşi fizic, că şi s-cunuştemu multu ma multe. Cathi oară cându avem produsi cari spunu ti artă aflămu ună apandisi multu bună ti România, atea ţi nă hărseaşti.”

Ună altă temă cari nă lo menga fu atea a eroilor. Eroi a dzălilor a noastre, oamin’i ţi easti anamisa di noi şi cari iniţiadză proiecte extraordinare. Ti paradigmâ, antrenorlu Constantin Voicilaş spusi tra RRI că, maca nu agiumsi pi performanţa ahoryea ca pugilistu, avu nădia că elevl’ii a lui s’aibă rezultate di excepţie. Şi aşi s-feaţi că a Steluţăl’ei Duţă al’i si alăxi bana. Di la oarfăna criscută tu ma multi ţentre di plasamentu şi deapoa agiumtă pi geadei, ca ună ahoryea campioană la boxu.

Tut la capitolu eroi, aduţem aminti şi proiectul “Nesupusele”, prit cari patra…”nesupuse” di adză, ma ghini spus patra scriitoare: Adina Rosetti, Iulia Iordan, Laura Grünberg şi Victoria Pătraşcu ş-pripusiră să scoată tru videală ună carti 100 di personalităţi feminine “di pirmithu” dit România, ună culeadziri di pirmifi memorabile, ţi au scupolu s’inspiră cilimean’il’ii a secolului XXI.

Plasăm tră top şi proiectul “Teatru naţional tra cilimean’il’i”, agiumtu anlu aestu la majorat. Di iu vini ideea a aluştui proiectu nă spusi tamam actorlu Marian Râlea, i Magicianlu, după cum easti paraspus di mulţă an’i di itia a rolui giucatu tu ună emisiune tv ti cilimean’il’i, cari s-hărsi di un mari succes: “Easti duteari ma largu ti tut ţi s-feaţi cu emisiunea tra cilimean’il’i cari fu 10 an’i pi ecrane, “Abracadabra”, ti cari cilimean’il’ii agiundzea eroil’ii dit pirmith. Şi atumţea spuş că un cilimeanu n’icu numata aravdă maşi s-mutrească teatral i televizorlu, el va s-l’ia parti. Şi atumţea minduim că lucrul nai ma important easti ca n’icăzancul să-şi ducă ninti agiucarea. Şi iu să-şi ducă ninti agiucarea că maşi la teatra iu actorlu s-agioacă şi gioacă pi scenă. Şi ti anlu 2001 ahurhimu prota stgiune, nica şi di Flurii, spusu că easti un evenimentu important, ună sărbătoare a românilor şi lilicili aduc harauuă bucurie şi hărseari şi soarli a primvearăl’ei. Şi ia că tricură 18 ani di atumţea.”

Deapoa multe di proiectili ţi vă li prezentaiu pot s-hibă acăţati tu isapea ciuduseri. Ase, Iaşilu ari un “Club al lunatiţilor”, Făgăraşlu ndreapsi un “Concursu caritabil tra biciclete”, ună parei di arhitecţă dusiră la Bienala di Veneţia, tra să s-agioacă dinintea a bloclui,aşi cum semnalamu atumţea cându zburămu ti proiectul “Mnemonics”: Proiectul Mnemonics, cari u reprezentă România la a 16-a ediţie a Expoziţiil’ei Internaţionale di Arhitectură – la Biennale di Venezia, easti un spaţiu a cilimean’iloru ti cari tuţ românii pi ilikia di mesi pot să s-veadă. La Muzeulu Naţional a Uniril’ei dit Cetatea Alba Carolina, dit Alba Iulia, cundil’eamu iniţiativa ”Pantheon 3D”, valorificarea prit tehnologie modernă, dimi ş-prit digitizarea 3D a operelor di artă romană reprezentânda zeităț și personaje mitologhiţi, ti suntu tru colecția a Muzeului, prit cari și publiclu ţi nu ari videală poati s-aibă izini la aestu patrimoniu, haristusită a niscăntoru repliţ realizate cu agiutorlu a imprimantăl’ei 3D.

Nu ma puţăn interesantă easti scutearea tu videală, pe situl Situl UNESCO Geoparcul Dinozaurilor, Țara Hațegului, a unei nauă cişită di mamifer preistoric, cari fu contemporană cu dinozaurl’i pitiţ dit Transilvania: Litovoi îl’i easti numa şi ari 68 miliun’I di an’i.

Vă călisimu şi anlu aestu s’yiniţ deadun cu noi pritu văsilie, dit un capu tu alantu, ti căftarea a iniţiativilor remarcabile!

Autor: Ana Maria Cononovici

Armânipsearea: Taşcu Lala