Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

România la ea acasă: Pirmituseri cu dzani

Sum numa “Yislu dit părpodz nviţămu cum potu cilimeanili să-şi evalueadă dzuua ma ghini, să u facă cama bună hairlatică, ama şi s-empatizeadă cu părinţăli ti să-li ntreabă ş-pi eli ţi notă vrea s-da a dzuuălei pritu cari trecu. Iara numa “Vimtul ci

România la ea acasă: Pirmituseri cu dzani
România la ea acasă: Pirmituseri cu dzani

, 30.12.2019, 07:37

Sum numa “Yislu dit părpodz” nviţămu cum potu cilimean’il’i să-şi evalueadă dzuua ma ghini, să u facă cama bună hairlatică, ama şi s-empatizeadă cu părinţăl’i ti să-l’i ntreabă ş-pi el’i ţi notă vrea s-da a dzuuăl’ei pritu cari trecu. Iara numa “Vimtul ciudiosu” ascundi pirmitusearea a pul’ilui di vimtu cari cilăstiseaşti s-dizvărtească ţi ngrăpseaşti un cilimeanu ţi easi cu minduearli la biroulu alui, tra s-află neise importanţa a harauuăl’ei ti cathi un die noi cu lumea interioară. Vahi va vă spuneţ că năstricutu di multu ilikia a pirmituserilor. I minduiţ vahi că nu pistipsiţ tru dzani. Nica şi aşi, atea ţi va vă pirmitusimu ază, vă va căndăsească că dzanile băneadză, ma s-voru, că fac fapti buni şi că spun pirmituseri. Suntu Dzăna Lunia și Dzăna Azaleea, ghidili tru aventura ţi u reprezintă “şcoala di dzani”.





Feaţimu moeabeti cu Georgeta Poiana, alias dzăna Lunia, iara ea nă spusi…,dealihea, unăpirmituseari. Pirmitusearea a aiştei idei: ”Şcoala di dzăni s-amintă cu vrearea tra s-ndreagă pirmituseri tra cilimean’i, ama niscănti pirmituseri sănătoase, cu vrearea ti bană şi tinie andicra di ţi easti anvărliga, tra aţea că avum miraki di ună alternativă la pirmituserile clasice, cari includ persoanje negative nica şi preşcavi. Nu lugursimu că easti ananghi s-implantăm a cilimean’ilor frica di la naima n’ica ilikie. Himu simfun’i cu pirmituserile tradiţionale româneşti şi ştim că eale spun niscănti averuri nica şi iniţieri, ama lugursimu că nu easti ananghi s-lă li arcămu pi zverca a cilimean’ilor dit crehta ilikie. Aşii că vrum niscănti pirmituseri cari s-aibă la thimel’iu alti valori, ma corecte, dit punctul a nostru di videală, la aesti ilikii şi tin’ie andicra di fise, tra oamin’i, tra lucarli di anvărliga.”





Şi aşi, dzăna Lunia şi dzăna Azaleea s-adnară ti un proiect, căftânda idei di educari, prota, a cilimean’ilor a lor, tra sa-l’i căndăsească, ti exemplu, s-nu mata arupă lilici, aşi cum ş-dusi ninti pirmitusearea dzana Lunia: “Nă minduim dit ţi pirmituseri să spunem noi dinăpoia ali idei aestea şi atumţea lă exighisimu că ari ună dzână cari ari ngătanu di atea lilici şi easti n’ică şi ari multi hromi şi ţăine aumbrele plăntuţăl’ei cându da ploaie şi un ngăldaşti cându easti arcoari şi că practic aţea dzână nu va s-hibă ahătu hărsită cara noi va l’i-arupem lilicea. Şi exemplul aestua avu hăiri, nai puţăn tra cilimean’l’i a noştri şi atumţea dzana Azaleea mi căndăsi ta s-ngrăpsimu. Şi aşi s-amintară pirmituserle şi deapoa viniră una după alantă, după cari dzana Azaleea apridusi aesti pirmituseri şi tru stihuri. Aşi că tora suntu niscănti poezii cari suntu tru continuarea a cathi unăl’ei pirmituseri şi cari năpoi spuni văăturlie pirmitusearea pritu stihuri.”


Iara tru ahurhită fu maşi un site: “şcoaladidzani.ro”, ama mămiţile băgară zori că vor şi varianta printată a pirmituserilor, aşi că alănci şi un volum, la editura Coresi. Şi tra yinitor, dzanile ş-pripun să scoată şi volum di proză şi un volum di poezii. Şi aesta, tra aţea că unăoară cu givăsearea a pirmituserilor părinţii agiungu s-hibă elevl’ii a unei cadealihea sculie ,”acreditate” di dzani! Iara dzana Lunia adăvgă: “E şi pirmituserile a noastre nica suntu mpline di tâlc, ase că părinţi, păpăn’i, cari va află un tâlc aclo. Tra s-vă creedzu ună imagine sugestivă, pirmitusearea a noastră va s-hibă ca ună kipită di iceberg, cari neadzi ahătu ahăndosu dimi cât poate ghivăsitorlu s-duchească. La iţi ilikie poţ s-akicăseşţă ţiva di aclo. Aesta nă ariseaşti şi a nauă multu di multu şi avum nica şi noi surpriza s-discoperim noi şi noi akicăseri, dimi anda givăseam diznău pirmituserile. Ti exemplu, tru cartea a noastră, easti pirmitusearea “Cupacilu mintimenu”, ţiu akicăsimu cât easti ahăndoasă maşi după ţi u ghivăsimu cama multu di dzaţi ori.”





Pe site ari anvărliga di 30 di pirmituseri şi multi poezii, cum şi mindueri cari dusiră la crearea a pirmituserilor, na spusi dzana şi aadăvgă: “Ună ghivăsitoari na spusi, ti exemplu, că difurn’ia a unei pirmituseri, “Călătoria a puflui di păpădie”, cari easti tru carte, avu un şingir di ntribări di la cilimean’il’i a l’ei şi că şingirlu di ntribări şi apandisi ţănu cama di giumitati di sihati, pi subiecte ma ndilicate, cum vrea s-hibă fudzearea a amin’ilor di ningă noi. Şi cititoarea işişi s-duki ca mama-păpădie dit pirmituseari, că şi’ndreadzi cilimean’il’i tra calea a lor tru bană. Şi ne-a scris ce important a fost să dia acea lecţie pe cari altfel nu ar fi ştiut cum să o exprime. Iar noi am fost di-a dreptul trucântate! Recenziile suntu foarte bune, feedbackul easti foarte bun, mamele suntu trucântate şi uimite că ar vrea să audă mai multi pirmituseri.”





Iara deapoa dzana nă adimini cu un baiure di pirmituseri: “Tru volumlu di carte, dija tipărite, suntu “Poveastia copacului mintimenu”, “Călătoria pufului di păpădie”, “Rochiţa fermecată”, ama avem şi pirmituseri cari s-amintară ti exemplu dit vrearea a unei mămică ta să scoală ciudia a cilimean’ilor tra yimişi şi legume şi s-amintă pirmitusearea “Alchimistul”, cari easti şi pe site. Ică “Şingirlu di giuvaericadz, cari ari pirmitusearea a unui ficicoru cari va s-facă dhoară ahoaryea ti dada a lui ma nu ştiie di iundi să-lu amintă. Şi va s-află nişte jgl’ioati tra s-amintă aestă dhoară. Suntu ma multi pirmituseri multu bune şi agiută ti ună educaţie prit tin ;iseari.”


Pe site, dzanile au şi un ndriptar di ufiliseari a pirmituserilor: (alidzemu:) “Pirmituserile s-amintă ligănate di urecl’ili a cilimean’ilor. S’măăcă asprucukiti cu yisi şi niheamă pulbiri dulţi di steale.”




Autor: Ana-Maria Cononovici


Armânipsearea : Taşcu Lala

Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company