Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

România – creastirea agiutorlui tră arifugaţ

Autorităţli române sndregu stănă keptu a unăllei dalgă tut ma mari di arifugaţ.

România – creastirea agiutorlui tră arifugaţ
România – creastirea agiutorlui tră arifugaţ

, 16.03.2022, 13:51

Pisti 3 milioane di persoane fudziră, pănă tora ditu Ucraina, di itia a polimlui. Easti zborlu ti aţeali cari fudziră ditu văsilie, după ţi fu călcată di forţele ruse, pi 24 di şcurtu, nu şi di aţeali cari s-purtară năuntrulu a sinurloru. Ditu aţelli aproximativ 3 milioane di arifugaţ, aproapea giumitate sunt cilimeañi. Polonia apruke nai ma mulţă ucraineni – circa 1,8 milioane, alti destinaţii iu s-ducu aţelli cari fug ditu calea a polimlui hiinda Republica Moldova și România. Pritu România aleapsiră să s’arifugiadză aproapea giumitate di milion di ucraineni, ama majoritatea maş u tranzitară pi calea cătă ascăpitata a Europăllei.



Tu kirolu anda s’duţi ninti invazia ruse, autorităţile di la București s’ndregu s’ţănă keptu a unăllei dalgă tut ma mari di arifugaţ. Guvernul dimanda ca ari naeti s’ndreagă nica două centre di colectare şi transport a agiutoarelor umanitare ti Ucraina, pi ninga aţelu cari easti tu lucru Suceava. Unu va s’hiba opearaţional tru nord – vest, la Sighetu Marmaţiei, alantu tru sud-est – la Isaccea, pi Dunăre, dauli puncti di triţeari a sinurlui cu Ucraina.



La Isaccea s-dusi marță şi premierul Nicolae Ciucă, cari declară că easti posibil s’hibă adusi nica dauă bacuri, tră s’lli-agiută arifugaţlli s’treacă ma ayoñea tru România:


“Anaparti di sinuru ari ma mulţă cetăţeni ucraineni cari aşteaptă s’fugă ditu văsilie şi atumţea zburămu s’videmu cari potu s’hibă posibilităţli di procesare şi di purtari tru oara tru cari numirlu va s’crească. Cu un singur bac easti limpidu că nu putem s’asigurăm ună fluenţă ma mare şi nviţămu di la Ministerul a Transporturilor că ari ună rezervă la Galaţi şi pot s’hibă băgati la dispoziţie ma multe bacuri pritu cari s’asiguripsească un ritmo ma mare di treaţiri.”



Pi di altă parte, arifugaţlli ditu Ucraina au acces la tuti serviciile medicale şi programele di sănătate ditu România, idyea cu a cetăţenilor români. La nivel naţional sunt disponibile 3.300 di locuri tră pliguiţ şi persoane arifugate cari au ananghi di intervenţii chirurgicale.


La București, Gara di Nord easti unu di nai ma importante centre di agiutor tră arifugaţ. Di aproapea dauă stămâni, mulţă ucraineni yinu cu trenul şi mulţă nu ştiu cătă iu s’ducă. Sunt agiutaţ di reprezentanţă a primăriillei și di voluntari, cari lă da hrană şi variante di cazare temporară.


Deapoa, un studiu spuni că pisti giumitate ditu români au cilăstăsită tru acţiuni di andrupari şi agiutari a arifugaţlor ucraineni, iara pisti 8 ditu 10 spun că România fu proactivă tru agiutorul dat. Nu lipseaşti s’hibă agărşitu sectorul non-guvernamental, cari nkisi năi campanii ică ș-alăxi programele tru dizvarteari, tră agiutarea atiloru ti au ananghi.


“Easti ti alavdari cât ayoñea s’ascumbusiră româñilli, asociaţiile şi organizaţiile di la declanşarea a polimlui ditu Ucraina, pritu aţea ca deadira alimente, asigurara servici di transport, cazare şi traduţire.” – yilipseasti studiul, uidisitu cu cari, ama, 55% ditu români să spunu fara di nadie ti yinitorlu şi siguranţa văsiliillei viţină.



Autor: Corina Cristea


Armânipsearia: Taşcu Lala









































































Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company