România – aroşu, purtucalişu, galbinu
Tu kirolu anda notlu ali României s-alăxi, marţă tu un cadealihea cireapu, tru ascăpitată, tu araţili și ţentru fărtuñili feaţiră fănico.
Roxana Vasile, 26.07.2023, 14:19
Meslu alunar nu ş-alasă nanăparti paranuma di “meslu al Căftoru”. După ndauă kimati episodiţi ţi tricură cu mari căldură, marță sudlu a văsiliillei fu sum codu aroşu di căñină, temperaturli alinăndalui, pri aoa şi aclo, până la 42 di gradi Celsius tru aumbră. Fu nai ma caldă dzuuă ditu ahurhita-aluştui an – spusiră meteorologilli, cari apufusiră, tutunăoară, tră marță, și coduri purtocalliu şi galbinu. Vini deapoa, ună noapte cu disconfort termic tră bună parti ditu văsilie, cu temperaturi tropicale ţi nu scădzură sumu 20 gradi. Di itia a căñinăllei, pi geadii fură băgati restricţii di urdinari ti aftukinatli greali. Tru giudeţili avertizate cu cod aroşu şi purtucalişu, a autovehiculiloru cu masă ma mari di 7,5 tonuri nu lă si deadi izini s’urdină anamisa di oarili 10:00 şi 20:00, excepţie avea maş transportatorllii di persoane și di produse perisabile. S-apufusi ca și urdinarea pi calea di heru si s’dizvărtească tru condiţii speţiale tru sud, inclusiv tru zona a Bucureștiului, tru ascăpitată, apirită și notu-dată. Viteza di urdinari a trenurilor fu ñicurată cu până la 30 di km/h andicra di aţea normală pi segmentele cu temperatură la nivelu a şinăllei di nai ma pţănu 50 di gradi Celsius.
Uidisitu cu meteorologilli, di gioi, kirolu va s’avreadză, maximele a aerlui nu mata va s’treacă di 29 di gradi. Raul Ilea, di la Administraţia Naţională di Meteorologie, exighiseaşti: “Easti ună alăxeari di masă multi iruşi, aretcu s’fac tu kiro di veara. Avem ună gheafurauă mare anamisa di aestu aer tropicalu cari tut nă stuhineadză cata di 2-3 stămâni tru partea di sud-sud-est a continentului şi ună measă di aer ma araţi vinită di cătă nordu–ţentru. Easti ună gheafurauă cata di 15-20 di gradi anamisa di aesti mase di aer şi urdinarea agiută la alăxearea a lor, ase că gioi şi maxus viniri va s’dukimu un aeru cama proaspitu, atea ţi easti multu ghini, tră aţea că lipseaşti s’nă avrămu după ahănti dzăli caldi. Ditu weekend, diznău va s’avemu temperature mări, ama nu la idyili liveluri ca până tora. Ama, cadealihea, di sâmbătă, dumănică, stămâna yinitoare, va să zburămu ti dzăli di căñină, cu valori ţi va s’aibă 35 di gradi tru partea di sud a teritoriului.”
Di altă parte, tru regiuni ditu ascăpitata, nordul și ţentrul ali Românie, vimtulu bătu, marță, cu 70-80 km/h, iar izolat baş şi cu pisti 90 km/h. Bătu kiritlu şi deadi ploaie torenţială, di năstricu 30-40 l/mp. Fărtuñili surpară cupaci, iara citiili cădzură pisti aftukinati. Oradea, neise, ună fărtună di niţi 10 minuti ambudyiusi urdinarea. Cirnidzli di pi ma multi casi azbuirară tu vimtu ca frăndzăli, citia a Vivliotecăllei di la Universitati fu loată di vimtu, iara panouri fotovoltaiţi fură arcati pi cădrămadz. Dzăţ di ñilli di consumatori armsiră fără curentu electric. Fărtuñi fură dimăndati şi tră ñiercuri tru mari parti ditu văsilie, tu caplu a unei nauă dzuuă di căñină.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala