Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

România aputrusită di căñină

Dalga di căldură va shibă tu idyea scară şi dzălili ţi yinu tru România, acă va saibă ñiţ variații di temperatură di la ună dzuuă la alantă. Media-a temperaturilor maxime va shibă anamisa di 34 și 38 di gradi Celsius tru ma marea parti ditu văsilie.

România aputrusită di căñină
România aputrusită di căñină

, 19.07.2023, 14:02



Dalga di căldură nica easti şi tu aesti dzăli tru ma marea parti ditu România. Cănina şi disconfortul termic s’dukesu tut ma multu tru sudul, sud-estul, vestul şi local tru ţentrul a teritoriului. Tru mulţă căsăbadz, primăriile ndreapsiră tru locărli cu călbălăki spaţii tru cari oamiñilli pot si s’avreadză şi llia misuri aţea turlie că fântâñili arteziene, ama şi sistemele di aer condiţionat ditu transportul public s’hibă pi lucru. Yeaţărlli lă aduc aminti a lăndziţloru croniţ şi a oamiñiloru tu ilikie s’aibă ngătanu tru aestă perioadă. Elli fac urminie s’nu şeadă multu kiro tru soare s’nu bea biuturli ţi au multă cafeină. Ama, nica şi cu tuti misurli di precauţie oamiñilli greu străescu căldura, maxus aţelli ţi şedu la bloc. Căñina aduţi zñie şi tru transporturi. Temperaturli di pisti 40 di gradi nregistrate tru aer şi pisti 50 di gradi la nivelu a solui caftă, pi niscănti sectoari di cali di heru, ñicurarea a vitezăllei di urdinari a trenurilor. Şi pi călliuri suntu restricţii di urdinari tră aftukinatli greali. Constructorlli zburăscu ti prevenirea deformaţiilor majore ireversibile cari pot s’alăncească pi şingirlu rutieru tru condiţiile a temperaturilor multu mări.



Di itia a căldurăllei excesivă, tru ma multi zone ditu văsilie vegetaţia uscată s’apreasi. Unu di incendii pkăscăni, marţă, tamam ningă Bucureşti şi ambudyiusi urdinarea rutieră ti ndauă săhăţ. Vegetaţia uscată s’aprindi di itia a temperaturilor multu mări, ama nu maş căldura easti aflată căbati. Fermierlli ş-născărsescu locurli pritu aprindeari, acă practica easti paranom. Tru kirolu ditu soni, maş tu giudeţlu Vrancea, pompierlli asteasiră şapte ahtări incendii.



Sudlu a continentului nord-american şi ali Europă, nordul ali Africă şi născănti părţă ditu Asia suntu aputrusiti şi eale tru dalga di căñină, cari agiumsi tru niscănti locuri cu temperaturi spectaculoase. China dimăndă ună maximă record di 53 di gradi Celsius. Tru Valea a Moartillei ditu California, ţi nai multi ori easti cu locuri di mari hearbiri di pi Pimintu, s-agiumsi la 52 gradi Celsius. Marță, la Roma s-nregistră ună temperatură record di 42°Celsius. Easti căñină și tru Spania și tru Franța. Tru Gărţie, codlu aroşu di căñină fu prilundzitu pănă tu bitisita a stămânăllei. Regiunile nordiţi ali văsilie cata cumu Macedonia, hamunisiili Thassos şi Samothraki, cari suntu destinaţii turistiţi tră mulţă români, nregistreadză temperaturi multu mări. Pompierlli s’ampulisescu cu extindirea incendiilor di vegetaţie tru zona di ningă Atena și fu activat mecanismul european di protecţie civilă, cari da izini ali Gărţie s’aibă agiutoru ditu văsiliili a Uniunillei. Căldura va s’hibă cabaia mari şi tu yinitoarili dzăli iara Agenţia Spaţială Europeană cundille că stămâna ţi yini poati s’aducă nai ma mărli temperaturi nregistrate vărăoară tru Europa. Uidisitu cu experţălli, temperaturile mări ditu Europa pot s’alăxească adeţli a turiştilor. Tut ma mulţă pot s’aleagă destinaţii cama tru avră ică s’ducă tru vacanţă primăveara ică toamna tra s’nu hibă tru căñină.



Autoru: Leyla Cheamil


Armânipsearea: Taşcu Lala



Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company