România aputrusită di căñină
Dalga di căldură va shibă tu idyea scară şi dzălili ţi yinu tru România, acă va saibă ñiţ variații di temperatură di la ună dzuuă la alantă. Media-a temperaturilor maxime va shibă anamisa di 34 și 38 di gradi Celsius tru ma marea parti ditu văsilie.
Mihai Pelin, 19.07.2023, 14:02
Dalga di căldură nica easti şi tu aesti dzăli tru ma marea parti ditu România. Cănina şi disconfortul termic s’dukesu tut ma multu tru sudul, sud-estul, vestul şi local tru ţentrul a teritoriului. Tru mulţă căsăbadz, primăriile ndreapsiră tru locărli cu călbălăki spaţii tru cari oamiñilli pot si s’avreadză şi llia misuri aţea turlie că fântâñili arteziene, ama şi sistemele di aer condiţionat ditu transportul public s’hibă pi lucru. Yeaţărlli lă aduc aminti a lăndziţloru croniţ şi a oamiñiloru tu ilikie s’aibă ngătanu tru aestă perioadă. Elli fac urminie s’nu şeadă multu kiro tru soare s’nu bea biuturli ţi au multă cafeină. Ama, nica şi cu tuti misurli di precauţie oamiñilli greu străescu căldura, maxus aţelli ţi şedu la bloc. Căñina aduţi zñie şi tru transporturi. Temperaturli di pisti 40 di gradi nregistrate tru aer şi pisti 50 di gradi la nivelu a solui caftă, pi niscănti sectoari di cali di heru, ñicurarea a vitezăllei di urdinari a trenurilor. Şi pi călliuri suntu restricţii di urdinari tră aftukinatli greali. Constructorlli zburăscu ti prevenirea deformaţiilor majore ireversibile cari pot s’alăncească pi şingirlu rutieru tru condiţiile a temperaturilor multu mări.
Di itia a căldurăllei excesivă, tru ma multi zone ditu văsilie vegetaţia uscată s’apreasi. Unu di incendii pkăscăni, marţă, tamam ningă Bucureşti şi ambudyiusi urdinarea rutieră ti ndauă săhăţ. Vegetaţia uscată s’aprindi di itia a temperaturilor multu mări, ama nu maş căldura easti aflată căbati. Fermierlli ş-născărsescu locurli pritu aprindeari, acă practica easti paranom. Tru kirolu ditu soni, maş tu giudeţlu Vrancea, pompierlli asteasiră şapte ahtări incendii.
Sudlu a continentului nord-american şi ali Europă, nordul ali Africă şi născănti părţă ditu Asia suntu aputrusiti şi eale tru dalga di căñină, cari agiumsi tru niscănti locuri cu temperaturi spectaculoase. China dimăndă ună maximă record di 53 di gradi Celsius. Tru Valea a Moartillei ditu California, ţi nai multi ori easti cu locuri di mari hearbiri di pi Pimintu, s-agiumsi la 52 gradi Celsius. Marță, la Roma s-nregistră ună temperatură record di 42°Celsius. Easti căñină și tru Spania și tru Franța. Tru Gărţie, codlu aroşu di căñină fu prilundzitu pănă tu bitisita a stămânăllei. Regiunile nordiţi ali văsilie cata cumu Macedonia, hamunisiili Thassos şi Samothraki, cari suntu destinaţii turistiţi tră mulţă români, nregistreadză temperaturi multu mări. Pompierlli s’ampulisescu cu extindirea incendiilor di vegetaţie tru zona di ningă Atena și fu activat mecanismul european di protecţie civilă, cari da izini ali Gărţie s’aibă agiutoru ditu văsiliili a Uniunillei. Căldura va s’hibă cabaia mari şi tu yinitoarili dzăli iara Agenţia Spaţială Europeană cundille că stămâna ţi yini poati s’aducă nai ma mărli temperaturi nregistrate vărăoară tru Europa. Uidisitu cu experţălli, temperaturile mări ditu Europa pot s’alăxească adeţli a turiştilor. Tut ma mulţă pot s’aleagă destinaţii cama tru avră ică s’ducă tru vacanţă primăveara ică toamna tra s’nu hibă tru căñină.
Autoru: Leyla Cheamil
Armânipsearea: Taşcu Lala
