România aprobă aderarea ali Finlandă şi Suedie la NATO
România easti anamisa di protili state membre NATO cari ratifică aderarea ali Suedie şi Finlandă.
Bogdan Matei, 21.07.2022, 13:32
Putin vru ma puţăn NATO şi va s’veadă ma mult — agiumsiră cu isapea comentatorlli, anda adusiră aminti că unu ditu pretextele sum cari, pi 24 di şcurtu, liderul de la Kremlin deadi cumandu a askeriloru a lui s’aputrusească Ucraina fu vrearea a regimlui pro-occidental de la Kiev tra s’aibă văsilia tru Alianţa Nord-Atlantică. Urmarea easti că NATO easti pi cali să s’extindă tru Penisula Scandinavă.
Nică de anul trecut, când puţăñi minduea că Putin va u ataca, Finlanda şi Suedia nu aprikeară iţi minteari arusească tru apofasili a loru suvearane ligate de eventuala adearare la NATO. Suedia nu mata avu un polimu de secole şi ţănea mult la profile allei de actor internaţional eminamente iriñeaticu. Aputrusită de imperiul ţarist până tru 1917 şi implicată, anamisa di 1939 şi 1944, tru polimlu contra ali Uniuni Sovietică, Finlanda postbelică ţănu ună neutralitate strictă, iara politicienii a llei trapsiră mănă di la iţi săi au evitat orice declarație sau acțiune cari ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Văsilia intră tru Uniunea Europeană tru 1995, ama armasi alargu di NATO.
Ună ahtari turlie de finlandizare” ali Ucraină ş-avea tru miraki, minduescu analiştii, prezidentulu rus. Emu, tamam aputusearea ali Ucraină feaţi că opinia publică și clasa politică ditu ateali dauă văsilii scandinave s’treacă di la neutralitate la atlantismu şi s’caftă admiterea tru NATO.
Acă aflat tru vacanţă, parlamentul bicamearal de Bucureşti s-andămusi, ñercuri, tru sesiune extraordinară şi vulusi, cu ună majoritate babageană, aderarea Suediei şi Finlandei. România easti anamisa di protili văsilii membre ali Alianţă cari nkisescu aestă apofasi. Tuti grupurile parlamentare votară tră, reprezentanţii tutulor partidelor sumliniinda că easti un demers anănghisitu tru actualu contextu global de securitate, greu zñiipsitu de polimlu ditu Ucraina, şi ună yilipseari di solidaritate europeană.
Aţeali 30 de state membre ale NATO nkisiră, tru 5 alunaru, la Bruxelles, procesul de ratificari a aderarillei ti Finlanda şi Suedia. Secretarul general ali Alianţă Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, spunea atumţea că aesta easti un moment cadealihea istoric, iar NATO cu 32 de membri va s’hibă mica ma v4rtosu. Turchia easti goala văsilie ditu Alianţă cari condiţionă ratificarea de angajamentele a guvernelor de la Helsinki și Stockholm mutrinda combătearea a terorismului kurd.
Protocolu simnat tru capitala belgiană da izini ti participarea ali Finlandă şi Suedie la reuniuni NATO, cum şi acceslu aluştoru la informaţii secrete, ama nu lă asigură protecţie militară pritu anămusitlu Articol 5 ditu Carta NATO, ţi pruveade că ună atacă contra a unui stat membru echivaleadză cu ună atacă contra a tutulor. Articolul 5 va s’bagă tru practico maş dupu bitisearea a procesului de ratificari de către parlamentele tutulor văsiliiloru membre.
Aest proces, apreciază experțăllii, poati s’ţănă un an. 21 ditu atelli 30 de membri ali NATO fac parte şi ditu Uniunea Europeană. După admiterea ali Suedie și Finlandă, nafoara ali Alianţă va s’armână maş Austria, Cipru, Irlanda și Malta.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearia: Taşcu Lala