Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ripublica Moldova şi Ucraina, candidate la UE

Ripubliţle ex-sovietiţi Moldova şi Ucraina loară statutlu di candidate la admiterea tru Uniunea Europeană.

Ripublica Moldova şi Ucraina, candidate la UE
Ripublica Moldova şi Ucraina, candidate la UE

, 24.06.2022, 14:20

Lucru ţi eara minduit di tuţ comentatorllii, liderllii a văsiliiloru membre ale Uniunii Europene deadiră statutlu di candidate la aderare tră Ucraina şi Republica Moldova, iara a treia văsilie ţi ari căftată, Georgia, fu ancurajată s’ducă ma largu reformele, tra s’poată s’amintă, tru ună dzuuă, idyiul statut. Participanţăllii la summitul a Consiliului European di Bruxelles salutară atea ţi u număsiră ca hiinda ună dzuuă istorică tră Uniune. Aesta ş-dişcllidi uşile tră nica trei ripubliţ ex-sovietiţi, dupu aproapea dauă dekenii di anda eara aprukeati statili baltiţi. Prezidenta a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, cundille că tuti trei suntu, dija, parte a fumeaiillei europene.


Nu poate s’aibă un semnu ma bun di nădie tră cetăţeañilli ditu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia tru aestu greu kiro cutulburatu. Cadealihea că aesti văsilii lipseaşti tra ş-adară temili ninte tra s’treacă ma largu, la yinitoarea etapă ditu proţesul di aderare la Uniunea Europeană.



Viţină cu Ucraina şi Republica Moldova şi ligată di atea ditu soni pritu comuniunea di limbă, cultură şi istorie, România easti prima sinfirisită di succeslu a reformilor pi cari va li facă proaspiţlli candidaţ. Prezidentulu Klaus Iohannis cundille că Guvernili di Chişinău şi Kiev lipseaşti să s’acaţă ntrăoară di lucru şi deadi asiguripseri că Republica Moldova va s’aibă di partea ali Românie tut agiutorul di cari ari ananghi. Klaus Iohannis “Minduescu că pritu aestă jgllioată putem să spunem că s-alăxi paradigma a lărdzearillei Uniunillei Europene, politica di extindeari lo diznău silă. Minduescu că Ucraina, Moldova şi Georgia tu arada a lor acăţară iruşi şi escu căndăsitu că tută lumea va s’acaţă salami cu lucurlu tra s’bagă tru practico reformele, proţedurile şi proiectele cari, dealihea, suntu nica anănghisiti tra s’facă yinitoarea ceapă.



Prezidentul Iohannis fu protlu participantu la summit cari u asună, tra s-u hiritisească, omoloaga a lui ditu Republica Moldova, pro-occidentala Maia Sandu. Şi prezidintul a Consiliului European, belgianlu Charles Michel, pitricu un mesaj pe Twitter, tru română şi ucraineană, tru cari spuni, tru arada-lli, că “easti un moment istoric şi ună jgllioată di mari simasie pi calea a voastă cătră Uniunea Europeană”. Media internaţionale noteadză, ama, şi ună diclaraţie ma puţăn festivistă, ama ti diakihea exactă. Premierlu albanez, Edi Rama, ălli căndăsi pi ucraineni să “nu-şi facă iluzii” tu ligătură cu statutlu di candidat acordat di Uniunea Europeană, di itia că procesul di adiarare va s’hibă multu lung. “Macedonia di Nord easti candidat di 17 ani, cara s’nu alăthusiiu isapea, iara Albania di opt ani. Dimecu, ghini vinişi, Ucraina!” — feaţi şicaie Rama, anda agiumsi Bruxelles, tră summitul Uniunea Europeană-Balcanii ditu Ascăpitată.


Autoru: Leyla Cheamil


Armânipsearea: Taşcu Lala







Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company