Referendumlu trã Europa tru Republica Moldova
Maia Sandu va scandidiadzã trã un nãu mandat tru ipotisea di prezidentu ali Ripublicã Moldova și apufusi sndreagã un referendum, tru toamna yinitoare, trã ca cetăţeñilli să spunã a loru minduitã ti yinitorlu europeanu a vãsiliillei.
Mihai Pelin, 28.12.2023, 07:49
Prezidentulu ali Ripublica Moldova, Maia Sandu, spusi cã ari naetei s’candideadzã trã un nãu mandat tru 2024 şi u lo borgea s’ducã ninti misiunea di integrare europeană. După priloarea-a mandatlui tru 2020, ea cãftã a Parlamentului s’ndreagã un referendum trã aderarea la UE. “Tru aţelli trei ani di mandat, aprãftãsimu deadunu cu cetăţeñilli s’avemu ma largu irini acasă, s’nvãrtuşimu independenţa-a vãsiliillei, avem un Guvernu şi ahurhim pãzãrãpserli ti aderarea ali Ripublica Moldova la UE. Yinitorlu a nostru easti tru fumeallea europeană şi easti ananghi să spunem limbidu dinintea-a vãsiliillei ţi cali nkisimu trã Republica Moldova. Caftu a parlamentului s’iniţieadzã organizarea-a unui referendum tru toamna anlui yinitoru, tru cari votlu a cetăţenilor va s’hibã apufusitoru” – cundille Maia Sandu. Chişinăulu lipseaşti s’facã multi jgllioati di ma marea simasie tu cadurlu a misiunillei a lui di integrari europeană, adăvgã ea şi deadi asigurări că easti ndreaptã s’ducã ninti lucãrlu pi aestã cali.
Va s’hibã treia oară cându Maia Sandu candideadză la prezidenţille, după ţi fu azvimtã di socialistul pro-arus Igor Dodon tru 2016 a deapoa ș-lo revanșa, tru unã victorie di mari vazi contra a lui tru 2020. Aduţemu aminti că, tru 2020, liderlu a Partidlui Acţiune şi Solidaritate (PAS), prooccidentalu, Maia Sandu, agiumsi prezidentu ali Ripublica Moldova. Un an ma amãnatu, forţa politică amintã majoritatea tru Parlamentu după alidzerli ţãnuti ninti di kiro s’da silã tu cilstserli ti politica mutrindalui aprukearea di UE şi di SUA.
Tru 2022, Republica Moldova lo statutlu di candidatu trã aderarea la UE deadunu cu Ucraina. Tru 2023, liderlli europeni apufusirã, tu 14-tsi di andreu, că negocierile cu R. Moldova lipseaşti s’ahurheascã, a deapoa sã s’facã unã nauã evaluare pritu Comisia Europen tru meslu marţu 2024.
Tru kirolu a conflictului ucrainean, Chişinăulu ahurhi sã zburascã ti “fuvirsearea arusă” şi s’ñicureadzã ligãturli cu Comunitatea-a Statiloru Independenti (CSI). Maxus, tru meslu mai, Maia Sandu u stipsi Moscova că avu naeti s-li “arăstoarnã” autorităţli di Chișinău. Tru idyiulu kiro, opoziţia, inclusiv Partia Socialistã aţilui di ma ninti prezidentu Igor Dodon, lugurseaşti că actuala cumãnduseari a statlui lucreadzã sumu cumandulu a “curatorlor occidentali”.
Tru 1991 Moldova apufusea allei independinţa andicra di Uniunea Sovietică, a deapoa România fu protlu cratu cari u pricãnuscu. Un anu ma amãnatu, reghionlu separatistu Transnistria, ţi easti anamisa di arãulu Nistru și Ucraina, işi di facto, di sumu controlu autorităţlor di Chișinău după un conflictu armat tu cari murirã suti di oamiñi şi tranşatu unãoarã cu intervenţia trupilor viniti di Moscova, neise u deadirã tu mana-aribelilor secesionişti. Militari aruși, nica ari tu Transnistria, cari functioneaza aproapea ca un cratu di sine-stãtatoru, cu un teritoriu di circa 4.100 kmp (cat un judeţu ditu România) și populatie pro-arusă di giumitati a miliuni di oamiñi. Transnistria ari moneda-a llei işiş, a llei işiş pașapoarti și ploaci auto di anmatriculare speţifiţi, acã nu easti pricãnuscută di comunitatea internațională.
Autoru: Mihai Pelin
Armãnipsearea: Taşcu Lala
