Proiecti tră 2023
Guvernul di București ari ca priorităț, tră aestu an, sănătatea, educaţia şi investiţiili.
Leyla Cheamil, 09.01.2023, 15:10
Sănătatea, educaţia şi investiţiile, niva şi agiundzearea a scupadzloru şi a jaloanilor asumate pritu Planul Național de Redresari și Reziliență suntu protili domenii cari va s’hărsească, anlu aestu di ună ma mari atenţie. După cum dimăndă premierul Nicolae Ciucă, proiecte ghini ndreapti și asumate cari mutrescu aesti sectoari fură aprukeati la nivelu a coaliţillei de guvernari, ama şi cu partenerllii ditu Uniunea Europeană ică cu aţelli cu cari România ari parteneriate strateghiţi.
Nicolae Ciucă feaţi timbihi, ama că, tră realizarea aluştoru, easti ananghi di solidaritati di empatie la nivel naţional, di dialog cu partenerii sociali, de colaborari cu tuti instituţiile, di ună ma bună colaborari anamisa di ministere şi di stabilitate politică.
“Avem zburătă, tra s’bitisimu şi să aprukemu, ma largu, pacheta di nomuri ali Educaţiei, ş-deapoa, unăoară ţi va s’ahurhească naua sesiune parlamentară, s’avem asigurat pacheta di nomuri cari va s’intra tru dbatu la Parlamentˮ, spusi prim-ministrul.
Executivul ari lansată, tru debatu publicu proiectul di apofasi di Guvern mutrinda darea a bursilor tru xinătati tră stagii de studii universitari di masterat, doctorat, postdoctorale şi cercetari. Cuantumlu a bursăllei ti un mesu va s’hibă nai ma ptănu di 1000 di euro, iara statlu român va s’asigruripsească păltearea a transportului ditu România până la loclu di dizvărteari a stagiului şi retur. După bitisearea a stagiului, bursierlu va ş’ahurhească studiile universitari ică postuniversitari tru văsilie.
Pritu aestă misură, pot s’hib formaţ specialişti tru domenii di maxim interes tră România, catacum aţelu energetic, bioeconomie, econanotehnologii, afaceri transatlantiţi, relaţii internaţionale, diplomaţie ică guvernanţă europeană, easti di păreari ministrul ali Educaţie, Ligia Deca. Uidisitu cu aesta, posibilitatea ti făţearea a niscăntoru ahtări stagii universitari va u facă ma cu hăiri calitatea şi, tru idyiulu kiro, aplicabilitatea cercetarillei româneşti pritu sincronizarea cu năili tendinţi di cercetari. Tru atea ţi mutreaşti sistemul medical, Guvernul ari tru videală misuri cari mutrescu fătearea ma cu hăiri a aluştui cum easti modernizarea a spitalelor prin PNRR ică prin proiecte europeani.
Di altă parte, premierul Nicolae Ciucă estimeadză că, tu bitisita-a anlui, România poati s’agiungă pi un grad di amintari a fondurilor europene di aproapea 95%. Tru ună postari pi un şingiru di socializari, şeflu a guvernului năpoi aduţi aminti că Bucureștiul ari loată anlu ţi tricu, di la Bruxelles pisti 11 miliarde di euro, nai ma mari valoari di la aprukearea tru bloclu comunitar. El spuni că, anlu ţi tricu, rata di absorbţie criscu di la 50 la pisti 70%. Păradzlli europeni cari intră tru România lipseaşti s’ndrupască, prota ş-prota, investiţiile, spuni premierlu Nicolae Ciucă, ase că economia naţională s’poată s’rezista la provocărli ică efectili cari va s’dukească la nivelul economiillei europene ică mondiale.
Autoru: Leyla Cheamil
Armânipsearia: Taşcu Lala
