Prezidentulu ali Românie tru Parlamentulu Europeanu
Prezidentulu Klaus Iohannis ţãnu unã cuvendã tru Parlamentul Europeanu, tru şingirlu di deabaturi cu numa “Aestã easti Europa
Corina Cristea, 08.02.2024, 12:54
Ankisitã tru 2022, ti şcurtu kiro di anda Federația Rusă ahurhipolimlu tu Ucrainei, şingirlu di debaturi “Aestã easti Europa” agiumsi la 13-a ediție, tru cadrul a curi prezidentulu Klaus Iohannis pãrãtisi tru Parlamentul Europeanu minduita a lui ti yinitlu ali Europã şi ceareili ti problemele cu cari aestã s’ampuliseaşti. Proiectul europeanu caftã dzuuã di dzuuã, s’hibã acãtatu tu isapi, gaereti arãvdari şi tiñiseari, ma s’vremu s‘armãnemu elefterisiţ tu unã Europă adunatã stogu şi tu prucukie, spusi caplu a statlui românu Strasbourg, iu cundille că România di adzã easti un promotoru vãrtosu ali cilãstãseari coordonatã tru spiritlu a valorlor europeane.
“Avemu borgea ta s’ndrupãmu unã Europă cari duţi ma largu aesti prinţipii şi valori, nica cãtã soţlli a noştri ditu viţinata europeanuă cari aleapsirã urnekea-a noastrã di democraţie şi dizvultari/ di creaştiri. A deapoa unã hopã/ unã etapă clleaie a aluştui proţesu suntu tamamu alidzerli europene. Lucãrli di amprotusa ţi va li pindzemu deadunu dupu aesti alidzeri, lipseaşti s’nã agiutã s’apãndãsimu cu hãiri dinintea a provocărloru ditu aestu kiro şi s’himu cama ndrepţã ti provocărli a yinitorlui”, lugurseaşti prezidentulu Iohannis, cari adusi aminti tu cuvenda-a lui şi ti provocărli gheostrateghiţi ţi nu s’au faptã pãnã tora şi cu cari Uniunea s’ampuliseaşti tu aestu kiro.
“Arada internaţională timilliusitã pi lucre kiskini easti bãgatã sumu semnulu antribãrloru, iara ş-iara. Rusia u duţi ninti fuvirsearea şi aputrusearea tu Ucraina. Tru UE pisti tut, instabilitatea şi insecuritatea agiumsirã pi kipitã. Conflictul dişcllisu ditu Orientulu di Mesi, catandisea ditu Amarea Aroşe Roşie şi evoluţiili gãilipsitoari ditu Sahel, tuti aestea au un impactu/goadã sistemicã ti securitatea a noastã”, cundille ufiţialu român. Tru idyiulu kiro, adãvgã nãsu, “alãxerli di climă, griutãtli icunomiţi, migraţia paranomu ma largu aducu tu duñeauã lucre slabi, di u crescu aestã turlie complexitatea a dinamicãllei globalã. Pi ningã tuti aesti provocări, avemu dininti şi unã criză a valorloru şi unã criză a pistipsearillei publiţi tru instituţiili a noastri.”
Prezidentulu cundille simasia ti cilãstãsearea ali UE ţi ari la thimelliu unitate, solidaritatea, coeziunea și statlu di dreptu nica și acundillea ananghea ti unu agiutoru niacumtinatu ti Ucraina, adăvgãndalui că apărarea ali democrație, a integritatillei teritorialã și a suvearanitatillei, ama şi ali aradã internaționalã ţi au la thimelliu lucre tiñisiti/ reguli nu s’poati si s’alumtã cu unã “armasimu/ nã pidipsimu/ nã curmãmu cu solidaritatea”. Tru discursul a lui, prezidentulu Iohannis spusi că România easti unu di nai ma buni paradigmi a putearillei transformatoari ali UE, cari adusi hãirlãticã incontestabilã și concretã ti cetățeañilli români. “Lãrdzearea-a fumeaiillei a noastã ivrupeanã pritu aprukearea-a nãiloru membri u anvãrtuşeadzã Uniunea”, spusi liderlu di București, anda adusi aminti apofasili istoriţi ţi eara loati tu Consiliul Europeanu tru andreu 2023 tu ligãturã cu Ripublica Moldova, Ucraina, Bosnia și Herțegovina și Georgia. Prezidentulu cundille, tutunãoarã, cã UE lipseaşti s’armãnã un spațiu di libiră urdinari și cãftã aderarea pãnu di mardzinã ali Românie la spațlu Schengen, câtu cama ntrãoarã, aestã turlie da izini a vãsiliillei a noastã ta s’agiutã ti anvãrtuşearea a securitatillei tu UE.
Autoru: Corina Cristea
Armãnipsearea/ Stridutsearea: Taşcu Lala
