Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Prezidenta Rep. Moldova, Maia Sandu și prezidentulu României, Klaus Iohannis

Bucureştiul ndrupaşti consecvent Republica Moldova viţină (ex-sovietică, majoritar românofonă).

Prezidenta Rep. Moldova, Maia Sandu și prezidentulu României, Klaus Iohannis
Prezidenta Rep. Moldova, Maia Sandu și prezidentulu României, Klaus Iohannis

, 24.02.2023, 13:36


Uidisitu cu metaforai lansată un kiro ma niti, di un poet şi aproapea intrată, tora, tru folclor, un cetăţean ali Republicii Moldova cari yine la Bucureşti faţi ună cali “di acasă pân-acasă”. Creată pi ună parte a teritoriilor răsăritene românești arăchiti, tru 1940, dupu un ultimatum, di Uniunea Sovietică stalinistă, Republica Moldova ş-proclamă independența andicra di Moscova pi 27 august 1991, după eșeclu a puciului neo-bolșevic contra a aţilui ditu soni lider sovietic, reformatorul Mihail Gorbaciov. Tru idyea dzuuă, România agiundzeanprota văsilie ditu lume cari pricunuştea statalitatea a noului a llei viţinu. Ca acasă vini, gioi, la Bucureşti şi prezidenta ali Republica Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, ea işişi cu cetăţenie română. Situaţia de securitate fu principalul punct pi agenda a muabeţloru cu omologul a llei, Klaus Iohannis.


Uidisitu cu guvernanţilor de la Chişinău, republica ‘ampuliseaştti cu tuti elementele unui polimu hibrid, catacum alerte false cu bombă, atacuri cibernetice, protesti finanțate paranom, șantaj energetic ditu partea Rusiei. Propaganda pro-polimu, anţăparea ti la ură, dezinformarea, părță a idyiului polimu hibrid, au scupolu să slăghească reziliența cetățenilor – nica spun oficialii, iar prezidenta Sandu işişi dimăndă meslu aestu, dejucarea a unlui puci plănuit la Moscova, tru cari mercenari ditu Rusia, Belarus, Serbia și Muntenegru vrea să-u-destabilizeadză republica. Informațiile mutrinda un complot rusesc ditu ti arăsturnari guvernul Republicii Moldova sunt cabaia găilipsitoari — apăndăsi ună-şună, purtătorlu di zboru a Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, John Kirby. El pricunuscu că aşispuslu complot nu fu confirmat ditu surse independente, ama “cu siguranţă nu easti nafoara a limitelor comportamentului rusesc”.


Şi şeflu a statului român cundille că fuvirserlri ditu exterior la adresa aradăllei democratice ditu Republica Moldova sunt cabaia găilipsitoari. Prezidentulu Iohannis cundille că România ma largu va u andrupască ti tiñisearea a suvearanitatillei şi a integritatillei teritoriale ali Ripublica Moldova, tru sinurl;I a llei pricunuscuti la nivel internaţional. “Vă asigur că Republica Moldova nu easti singură dinintea a aluştoru fuvirseri” — ălli spusi năsu ali Maia Sandu. Tu arada a llei, aestă spusi că proiectele comune cu România ajută Republica Moldova să reziste şi să niinteadză pe calea europeană. “Tru aestă perioadă ndilicată, România nă easti aproapea, sincer şi dezinteresat. Tru kirolu ana niscănţă nă şantajeadză, alţăllii nă mbărţiteadză” — cundille năsă. Maia Sandu nica spusi că noul guvern di la Chişinău, instalat aoa şi niţi dauă săptămâni, va lu-ducă niti dialogul cu România, iara şeful aluştui, Dorin Recean, va s’facă, stămăna ţi yini, tut Bucureşti, prima a lui vizită tu xeani după ţi fu băgatu pi ipotisi.


Autoru: Corina Cristea


Armânipsearia: Taşcu Lala

Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company